Revista De ªtiinþe Juridice - Facultatea De Drept

2y ago
17 Views
2 Downloads
2.86 MB
308 Pages
Last View : 17d ago
Last Download : 3m ago
Upload by : Aarya Seiber
Transcription

Revista de ªtiinþe JuridiceRCentrul de Cercetãri Juridice FundamentaleSISTEMUL JURIDIC ÎNTRESTABILITATE ªI REFORMÃCoordonator numãr:Prof. univ. dr. Ion DOGARUMembru corespondent al Academiei RomâneVol. 24, nr. 2/2013

Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.Copyright S.C. Universul Juridic S.R.L.Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþinS.C. Universul Juridic S.R.L.Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatã fãrã acordul scris alS.C. Universul Juridic S.R.L.REDACÞIE:tel./fax: 021.314.93.13tel.:0732.320.665email: SSN: 1454-3699Principiile de publicare sunt postate pe site-ul revistei:http://drept.ucv.ro/RSJMaterialele pot fi trimise în vederea publicãrii pe adresa:rsj@universuljuridic.ro

REVISTA DE ªTIINÞE JURIDICERedactor-ºef:Prof. univ. dr. SEVASTIAN CERCEL – Decan al Facultãþii de Drept ºi ªtiinþe Sociale,Universitatea din CraiovaEditor executiv:Conf. univ. dr. LUCIAN BERND SÃULEANU – Facultatea de Drept ºi ªtiinþe Sociale,Universitatea din CraiovaSecretar de redacþie:Lect. univ. dr. FLORIN MANGU – Prodecan al Facultãþii de Drept ºi ªtiinþeAdministrative, Universitatea de Vest din TimiºoaraCOLEGIUL ªTIINÞIFIC:Prof. dr. Patrick Charlot– Universitatea Bourgogne din Dijon, Franþa, Director al ªcoliiDoctorale ºi al Centrului de Studii Cercetãri Juridice ºi Politice– Universitatea Bourgogne din Dijon, Franþa– Universitatea Saarland din Saarbrucken, Germania– Universitatea din Fribourg, Elveþia, fost Decan al Facultãþii deDrept, Preºedinte al Asociaþiei Criminologilor de Limbã FrancezãProf. univ. dr. Yan LaidieProf. univ. dr. Mihael MartinekProf. dr. Nicolas QuelozConf. univ. dr. Flavius BaiasProf. univ. dr. Dan Claudiu DãniºorProf. univ. dr. Gabriel BoroiProf. univ. dr. Eugen ChelaruProf. univ. dr. Ion DogaruProf. univ. dr. Ioan LeºProf. univ. dr. Radu I. MoticaProf. univ. dr. Nicolae PopaProf. univ. dr. Tudorel ToaderProf. univ. dr. Paul Vasilescu* * *– Universitatea din Bucureºti, Decan al Facultãþii de Drept– Rector al Universitãþii din Craiova– Rector al Universitãþii „Nicolae Titulescu” din Bucureºti– Universitatea din Piteºti, Decan al Facultãþii de ªtiinþe Juridiceºi Administrative– Universitatea din Craiova, membru corespondent al AcademieiRomâne– Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Drept– Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea deDrept ºi ªtiinþe Administrative– fost Preºedinte al Curþii Constituþionale a României, fostPreºedinte al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie– Universitatea „Alexandru loan Cuza” din laºi, Decan alFacultãþii de Drept– Universitatatea „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca,Facultatea de DreptCOLEGIUL DE REDACÞIE:Conf. univ. dr. Lucian Bercea –Universitatea de Vest din TimiºoaraConf. univ. dr. Daniel Ghiþã –Universitatea din CraiovaProf. univ. dr. Edmond Gabriel Olteanu –Prorector al Universitãþii din CraiovaLect. univ. dr. Sebastian Spinei –Universitatea „Lucian Blaga” din SibiuProf. univ. dr. Cãlina Jugastru – Universitatea„Lucian Blaga” din Sibiu,Decan al Facultãþii de Drept „Simion Bãrnuþiu”Conf. univ. dr. Daiana Maura Vesmaº –Universitatea „Lucian Blaga” din SibiuProf. univ. dr. Florin Streteanu –Universitatatea „Babeº-Bolyai”,Decan al Facultãþii de DreptLect. univ. dr. Dan Constantin Tudurache– Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din IaºiConf. univ. dr. Lucian Bercea –Universitatea de Vest Timiºoara, Decan alFacultãþii de DreptProf. univ. dr. Radu Catanã – ProrectorUniversitatea „Babeº-Bolyai” din Cluj-NapocaEditura UNIVERSUL JURIDIC

Baze de date internaþionale recunoscute pentru domeniul ºtiinþelor juridiceconform ordinului ministrului ECTS nr. 6560/2012Revista de ªtiinþe Juridice este indexatã în EBSCO, Heinonline ºi Index Copernicus

CUPRINSLe droit pénal comme ultima ratio: vraiment?Nicolas QUELOZ . 9Codification, atout ou danger?Annie BOTTIAU . 18L’identité constitutionnelle des états membres: Garantie de stabilitédes ordres juridiques internes, perturbation de l’ordre juridique européen?Sylvie TORCOL . 24The Confrontation in the mirror of international documents and the EuropeanCourt of Human RightsCsaba FENYVESI . 37L’intérêt de l’enfant à naître grâce à la procréation médicalement assistéeen droit CamerounaisIbrahim NDAM . 52Consideraþii cu privire la sistemul judiciar din AlbaniaBledar ILIA . 95Drepturile creditorilor la partajDan-Constantin TUDURACHE . 100(Re)petitio principiis în noul Cod de procedurã penalãFlaviu CIOPEC . 106Limitele schimbãrii încadrãrii juridice în judecataîn cazul recunoaºterii vinovãþieiLavinia Valeria LEFTERACHE . 117Rolul noþiunii de „serviciu public” în configurarea unei definiþii a categoriilorde „funcþie publicã” ºi „funcþionar public”Cristian CLIPA . 125Spaþiul judiciar al Uniunii EuropeneAndreea Nicoleta DRAGOMIRIoana BÃRBAT . 142Sistemul electoral românesc - cosmetizare sau schimbare radicalã?Claudia GILIA . 152Încheierea contractelor prin acceptarea fãrã rezerve a unei oferte de a contractaFlorin I. MANGU . 162

6Sistemul juridic între stabilitate ºi reformãRSJ nr. 2/2013Sesizarea organului de executare ºi încuviinþarea executãrii silite în reglementareanoului Cod de procedurã civilãNicolae-Horia ÞIÞ . 181Redefinirea actelor de terorism prin Legea nr. 187/2012 privind punereaîn aplicare a Noului Cod PenalRaluca-Ioana MOCANU . 196Accesiunea imobiliarã artificialã. Calificarea autorului lucrãrii autonome:proprietar, posesor sau detentorAdriana Ioana PÎRVU . 218Prejudiciul de mediu în lumina legislaþiei actualeMaria-Cristina PETRE . 226Consideraþii privind repararea prejudiciului corporalLaurenþiu ªONERIU . 239Avataruri ale principiului subsidiaritãþii în dreptul administrativ românVioleta STRATAN . 247Aspecte privitoare la reglementarea recidivei în Noul Cod PenalLivia SUMÃNARU . 261Constituantul român ºi integrarea politicã a individului ºi a societãþiiMarius BÃLAN . 275Respectarea demnitãþii persoanei umane în procesul penalIzabela BRATILOVEANU . 285Înþelegerile amiabile versus soluþionarea judiciarã a diferendelor. Privire specialãasupra contractului de tranzacþieGeorgeta-Bianca SPÎRCHEZ (TÃRÎÞÃ) . 294Naþionalitatea persoanei juridice în dreptul internaþionalMihai FLOROIU. 303

CONTENTSCriminal law like ultima ratio: indeed?Nicolas QUELOZ . 9Codifying, trump or danger?Annie BOTTIAU . 18Constitutional identity of member states: Warranty stability of juridicalinternal orders, disturbance of juridical european orderSylvie TORCOL . 24The Confrontation in the mirror of international documents and the European Courtof Human RightsCsaba FENYVESI . 37The interest of the unborn child through assisted medical reproductionin Cameroonian lawIbrahim NDAM . 52Considerations regarding the judiciary system from AlbaniaBledar ILIA . 95The creditors rights on sharingDan-Constantin TUDURACHE . 100(Re)petitio principiis within the Code of penal procedureFlaviu CIOPEC . 106Changing limits of the legal classification in judgment when pleading guiltyLavinia Valeria LEFTERACHE . 117The role of notion „public service” in configuring a category definitionof „public position” and „public officer”Cristian CLIPA . 125Judicial area of European UnionAndreea Nicoleta DRAGOMIR, Ioana BÃRBAT . 142The Romanian electoral system – cosmetic action or dramatic change?Claudia GILIA . 152Conclusion of contracts through the acceptance of an offer without reservationto contractFlorin I. MANGU . 162Execution and approval to the relevant enforcement in regulation of the new Codeof civil procedureNicolae-Horia ÞIÞ . 181

8Sistemul juridic între stabilitate ºi reformãRSJ nr. 2/2013/2013New provisions of terrorist offences amended by Law no. 187/2012Raluca-Ioana MOCANU . 196Conventional estate accesion. Qualification of the author for autonomous work:owner, holder or keeperAdriana Ioana PÎRVU . 218Environmental damage according to the current legislationMaria-Cristina PETRE . 226Considerations regarding the repairing of body prejudiceLaurenþiu ªONERIU . 239Avatars of the subsidiarity principle in Romanian administrative lawVioleta STRATAN . 247Aspects regarding the regulation of relapse in the New Criminal CodeLivia SUMÃNARU . 261Romanian constituent and political integration of the individual and societyMarius BÃLAN . 275Respect of the human dignity in the criminal trialIzabela BRATILOVEANU . 285Mutual agreement versus judicial settlement of disputes. Special regard overthe transaction contractGeorgeta-Bianca SPÎRCHEZ (TÃRÎÞÃ) . 294Nationality of the legal person in international lawMihai FLOROIU . 303

Le droit pénal comme ultima ratio: vraiment?Prof. dr. Nicolas QUELOZFaculté de droit de l’Université de Fribourg (Suisse)Docteur honoris causa de l’Université de Craiova (Roumanie) Criminal law like ultima ratio: indeed?Abstract: By laying the foundations of modern criminal law, Beccaria is fully inpolitical and legal philosophy of Montesquieu as both advocate in the XVIIIth century toend arbitrariness and tyranny of the Ancien Regime, and particular, to abolish the deathpenalty and all the revenge that animated so far the law and criminal justice.In 1764, in fact, Beccaria forcefully demanded the legality of criminal law: criminallaw written must be the cornerstone of criminal policy, safeguard the arbitrary and canput pressure on the population to retain commit offenses.Keywords: modern criminal law, the legality, ultima ratio principle, criminal justice.§ 1. Introduction«. le moyen le plus sûr, mais le plus difficile,de lutter contre le crime est de perfectionner l’éducation .»Cesare Beccaria (Dei delitti e delle pene, 1764)La Faculté de droit et de sciences administratives de l’Université de Craiova(Roumanie) a fêté en 2011 ses 20 années d’existence, puisqu’elle a été fondée en 1991par ce pionnier qu’est le Prof. Dr. Ion Dogaru, auquel nous souhaitons rendre un vibranthommage. En édifiant un bâtiment tout neuf et en organisant aujourd’hui les festivitésd’inauguration de son magnifique nouveau siège, cette Faculté s’inscrit dans la lignée dela vision du philosophe et juriste Beccaria, puisqu’elle fait le pari que l’éducation est labase essentielle du développement de la société.La Faculté de droit de l’Université de Fribourg (Suisse) commémore cette année les250 ans de sa fondation. C’est en effet en 1763 – soit une année avant la parution dufascicule Dei delitti e delle pene de Beccaria – que débutèrent les cours de l’Ecole de

Sistemul juridic între stabilitate ºi reformã10RSJ nr. 2/20131/2013droit de Fribourg afin «d’instruire les jeunes gens des familles aptes au gouvernementdans la jurisprudence et dans les autres sciences politiques»1.L’Université de Craiova et l’Université de Fribourg, qui sont liées par une Conventionde collaboration depuis avril 2004, poursuivent le même message et la même mission:fournir une éducation et une formation d’excellente qualité aux générations appelées àœuvrer à la bonne (espérons-le!) gouvernance de la société et de la justice.§ 2. Le rôle d’ultima ratio du droit pénal«Tout châtiment qui ne découle pasd’une nécessité absolue est tyrannique»Montesquieu (De l’Esprit des lois, 1748)Les pénalistes font généralement œuvre de retenue, voire de modestie en affirmantque le droit pénal ne doit être qu’une ultima ratio dans l’ordre juridique et des interventionsde la justice.C’est à Montesquieu que l’on doit l’origine de cette retenue, Montesquieu qui estqualifié d’«Idéologue de la modération des peines» par l’historien genevois Michel Porret2.En posant les bases du droit pénal moderne, Beccaria s’inscrit pleinement dans laphilosophie politique et juridique de Montesquieu puisque tous deux préconisent, au18ème siècle, de mettre fin à l’arbitraire et à la tyrannie de l’Ancien Régime et, en particulier,d’abolir la peine de mort et tout l’esprit de vengeance qui animait jusque là le droit et lajustice pénale.«Pour qu’un châtiment produise l’effet voulu, il suffit qu’il surpasse l’avantage résultantdu délit. Tout ce qui va plus loin est superflu et porte la marque de la tyrannie»3.Une telle position était – au sens propre – révolutionnaire, car elle s’inscrivaittotalement à contre-courant des idées et des pratiques de l’époque. Rappelons en effet:- qu’en raison du «matérialisme» de Beccaria et de son plaidoyer pour la séparationdu pénal et du religieux, le Dei delitti e delle pene a été mis à l’Index librorum prohibitorumde l’Eglise en 1766;- ou encore que le grand Emmanuel Kant, en 1796, avait blâmé le «sentimentd’humanité affecté» de Beccaria4, auquel il opposait un «droit de punir» fort, seule méthodeselon Kant pour maintenir un souverain puissant, unique garant du contrat social.A la fin du 19ème siècle, Emile Durkheim («père» de l’Ecole sociologique française) adéjà pu mettre en évidence «Deux lois de l’évolution pénale»5:- une loi d’évolution quantitative: selon laquelle l’intensité, la sévérité et le caractèrede vengeance des peines sont d’autant plus élevés dans les sociétés «inférieures»,caractérisées par une moralité religieuse (qui est impérative, parce que basée sur le divinT. de Raemy, G. Corpataux, Les origines de l’Ecole de droit de Fribourg, Annales Fribourgeoises,10 (1922), p. 194.2M. Porret, Le Droit de punir, Ed. Michalon, Paris, 2003, pp. 105-106.3C. Beccaria, Des délits et des peines, Librairie Droz, Genève, 1965, p. 47.4M. Porret, op. cit., p. 112.5E. Durkheim, Deux lois de l’évolution pénale, in L’Année sociologique , 1899-1900, vol. IV,pp. 65-95.1

RSJ nr. 2/2013NICOLAS QUELOZ11et le sacré), alors que les sociétés «supérieures», caractérisées par une moralité humaine(beaucoup moins contraignante, parce que centrée sur l’individu), connaissent des pénalitésadoucies;- une loi d’évolution qualitative: selon laquelle les peines privatives de liberté tendentà devenir le type normal de peine6.Michel Foucault, qui a analysé la généalogie de l’«économie des châtiments», aconstaté et confirmé que le 18ème siècle a marqué le début d’une transformation radicale– et a «ouvert la crise», dit-il7 – qui a abouti à la construction de l’«archipel pénal», àsavoir un ensemble de dispositifs complexes et subtiles de discipline et de normalisationdes individus dans nos sociétés.En 1764 en effet, Beccaria a exigé avec force la légalité du droit pénal: la loi pénaleécrite doit être la pierre angulaire de la politique criminelle, garde-fou de l’arbitraire etelle peut exercer une pression sur la population pour la retenir de commettre desinfractions (comme impact du «code sacré des lois»8).« pour que n’importe quelle peine ne soit pas un acte de violence exercé par unseul ou par plusieurs contre un citoyen, elle doit absolument être publique, prompte,nécessaire, la moins sévère possible dans les circonstances données, proportionnée audélit et déterminée par la loi»9.Le principe de l’ultima ratio du droit pénal découle ainsi du principe de la légalitédes délits et des peines («Nullum crimen, nulla poena, sine lege scripta»). Ce principe delimitation du droit pénal, aussi bien dans les incriminations que dans les sanctions, estd’ailleurs de rang constitutionnel10. Il s’impose d’abord au législateur, ensuite aux juges.Selon ce principe d’ultima ratio, le droit pénal et la justice pénale ne doivent intervenirqu’en dernier recours, après les autres modes de résolution des conflits en société: lespénalistes parlent aussi parfois du caractère «accessoire», voire «subsidiaire» du droit etde la justice pénale.«Conformément au principe de proportionnalité le droit pénal interviendradonc faute de mieux», comme ultime élément d’une «stratégie globale de sauvegarde desintérêts individuels et collectifs»11.Ce qui s’est révélé juste, même si dans bon nombre de sociétés actuelles (en 2013), la peinecapitale est encore beaucoup utilisée (sociétés à «moralité religieuse»?), alors qu’en Scandinavie, enAllemagne, Autriche ou en Suisse, c’est la peine pécuniaire (système des jours-amende) qu

Drept, Preºedinte al Asociaþiei Criminologilor de Limbã Francezã * * * Conf. univ. dr. Flavius Baias – Universitatea din Bucureºti, Decan al Facultã þii de Drept Prof. univ. dr. Dan Claudiu Dãniºor – Rector al Universitãþi

Related Documents:

drept civil de cetăţenii Republicii Moldova în limitele teritoriului ţării, iar cel internaţional se referă la raporturile juridice civile cu un element de extraneitate. TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA Raporturi juridice civile Subiecte de drept civil Cetățeni ai .

drept comercial, drept procesual civil etc. – ţinându-se cont de principiile, regulile şi normele specifice tuturor acestor ramuri juridice. Aceste probleme sunt complicate de prezenţa elementului de extraneitate, care determină apariţia conflictului de legi şi a celui de jurisdicţii, precum şi a altor categorii juridice

4. Forma actului juridic civil - Definiţie şi accepţiuni - Principiul consensualismului - Forma ad validitatem - Forma ad probationem - Forma ad opozabilitatem II. EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL 1. Noţiune şi reglementare 2. Principiul forţei obligatorii a actelor juridice civile 3. Principiul relativităţii actelor juridice civile III.

juridice de drept procesual civil şi raporturile juridice conexe acestora. 2. Sub raport metodologico-aplicativ Dat fiind faptul că disciplina în cauză este studiată în cadrul unui număr rest

Revista Utesiana de la Facultad Ciencias Económicas y Sociales, Vol. 2, Núm. 2 3 Revista Utesiana de la Facultad Ciencias Económicas y Sociales Revista de periodicidad anual, de distribución web (Edición Digital) 809 582 7156, Ext. 365 investigaciones@utesa.edu ISSN: 2519-5433 Edita: Vicerrectoría de Producción e Investigación Científica

"escribir es guiar", puesto que la Revista fue tribuna donde expresaron sus 4 ZEBALLOS, Estanislao S., Revista de Derecho, Historia y Letras, Buenos Aires, J. Peuser, 1898, I, . La acción de la Revista será en materia de Derecho, crítica y científica, contribuirá a vigorizar las nociones del Derecho y del Deber en el hogar, en la .

Revista de lo breve y lo fantástico enero- febrero, 2013 # 124 Revista Digital miNatura 3 swallowing it in an instant. As this is, daughter, what happens to girls who do not heed the advice of their elders1. Angels and Demons are messengers whose revelations unveil unspeakable horror knowledge. Both creatures are

ASTM Designation in mm D2996 2-3 20-75 RTRP 11FE-2111 4-6 100-150 RTRP 11FE-2112 8-16 200-400 RTRP 11FE-2113 Acid drains Chemical process piping Corrosive slurries Food processing Geothermal Nonoxidizing chemicals and acids Bondstrand 4000 Product Data (Corrosive Industrial Service) Filament-wound fittings Furnished with reinforced liner using same materials as pipe .