Drept Civil - Curtea De Apel Suceava
Curtea de Apel SuceavaSecția I civilăBuletinul jurisprudenței 2017SECȚIA I CIVILAPag.Drept civil1. Consecințele admiterii cererii de intervenţie accesorie în favoarea reclamanților cuprivire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate de intervenient .2. Constatarea caracterului politic al măsurii administrative. Calitatea procesualăactivă a moștenitorilor persoanei care a făcut obiectul unei astfel de măsuri .3. Partaj judiciar. Recurs inadmisibil. Interpretarea dispoziţiilor art. 483 alin. (2)Cod procedură civilă coroborate cu art. XVIII din Legea nr. 2/2013.4. Contestaţie la executare. Recurs declarat împotriva deciziei pronunţate de instanţade apel la data de 26.04.2017. Competenţă.5. Excludere din partid. Competența instanței de a verifica dacă dreptul la apărare şila opinie al membrului exclus din partid a fost efectiv asigurat.Dreptul muncii și asigurărilor sociale6. Nominalizarea în grupe de muncă a anumitor locuri de muncă, meserii sauactivităţi din cadrul societăţii (lipsa nominalizării personale a salariatului privindîncadrarea în grupa de muncă) .7. Plata ajutorului la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv laîncetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, pentru personalul militar,poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarepentru activitatea depusă, reglementat de art. 20 din Anexa VII la Legea nr. 284/2010.Suspendarea plății acestor drepturi bănești prin dispoziții normative specialesuccesive.8. Abatere disciplinară. Lipsa rezultatului dăunător nu înlătură caracterul deabatere disciplinară a faptei săvârşite de salariat.9. Necesitatea existenţei unui prejudiciu material pentru antrenarea răspunderiidisciplinare a unui salariat.10. Exigenţele respectării prevederilor art. 252 alin. (2) lit. c din Codul muncii.11. Contestaţie la titlu - cerere de lămurire a înţelesului şi întinderii aplicării titluluiexecutoriu în sensul includerii creşterilor salariale de 18% prevăzute de O.U.G. nr.10/2017 în indemnizaţia de încadrare lunară. Soluţie.12. Acţiunea în constatarea vechimii în muncă pentru activitatea desfăşurată deadministratorul unei societăţi aflate în lichidare.Drept procesual civil13. Recurs împotriva încheierii de respingere a cererii de repunere pe rol a cauzei, cea fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 242 Cod procedură civilă. Calificare.Consecinţe.14. Perimare. Cereri de repunere pe rol a cauzei şi, respectiv, de acordare a unuitermen de judecată în vederea angajării unui apărător, formulată în cursuluitermenului de perimare. Soluţie.15. Cerere de recuzare întemeiată pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 13 Codprocedură civilă, examinată de instanţă în raport de dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 1Cod procedură civilă. Consecinţe.16. Recuzare. Magistrat care a participat anterior la soluţionarea unei ordonanţepreședințiale având legătură cu litigiul dedus judecăţii.12611141626313749598697104107109118
Curtea de Apel SuceavaSecția I civilăBuletinul jurisprudenței 2017Drept civil1. Consecințele admiterii cererii de intervenţie accesorie în favoarea reclamanților cuprivire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate de intervenient.Rezumat:Având în vedere că temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală,pârâta nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de o parte faţă de care nu aformulat nicio pretenție.Deşi a invocat protejarea unui interes propriu (prin formularea cererii de intervenţie),apelantul nu a arătat care anume este acest interes, pentru a se putea aprecia că pârâta a fost înculpă procesuală faţă de această parte.Intervenientul nu a arătat la care anume acţiuni/inacţiuni ale pârâtei de natură să-i producăun prejudiciu se referă şi care este prejudiciul produs, iar instanţa a constatat că nu se poate imputapârâtei nicio conduită procesuală contrară intervenientului sau de natură să-i producă acestuia unprejudiciu.Împrejurarea că apelantul a dorit să intervină în prezentul litigiu în sprijinul reclamanţilornu îi este imputabilă pârâtei.La baza soluţiei de admitere în principiu a cererii de intervenţie accesorie au stat dispoziţiileart. 28 alin. 1 Codul muncii, conform cărora “organizaţiile sindicale apără drepturile membrilorlor “, prima instanţă neprecizând în concret un anume interes al intervenientului protejat prinformularea cererii.(Decizia nr. 233/23 martie 2017, dosar nr. 738/86/2016)Hotărâre:Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava reclamanţii A.B. în contradictoriu cupârâta C.D. au solicitat să fie obligată pârâta la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 1alin. 3, raportat la art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 13/2011, dobânda aferentă drepturilor salarialerecunoscute în favoarea reclamanţilor prin hotărâri judecătoreşti irevocabile pentru perioada ultimilortrei ani anterior introducerii acţiunii (începând cu data de 16.02.2013) şi până la data plăţii efective asumelor menţionate în titlurile executorii; cu cheltuieli de judecată.În motivare, au arătat că sunt angajaţii pârâtei în calitate de personal didactic şi personaldidactic auxiliar, membri ai Sindicatului E.F. din cadrul instituţiei pârâte.Prin hotărâri judecătoreşti irevocabile pârâta a fost obligată să le plătească diferenţe dedrepturi salariale.Aceste drepturi salariale au început a fi achitate cu foarte mare întârziere şi apoi eşalonat, înacord cu prevederile O.U.G. nr. 71/2009, O.U.G. nr. 18/2010, O.U.G. nr. 45/2010, O.U.G. nr.113/2010, Legea nr. 196/2011, Legea nr. 228/2011, Legea nr. 229/2011, Legea nr. 230/2011.Procedura de executare eşalonată nu poate conduce la concluzia că nu au dreptul la dobândălegală aferentă principalului, sens în care au invocate şi decizia nr. 2/2014 a Î.C.C.J., potrivit căreia,în aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil de la 1864 (prevederi reluate în noulCod civil), pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonatăa sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salarialepersonalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi art. 2 din OUG nr. 71/2009, aprobată cumodificări prin Legea nr. 230/2011, cu modificările şi completările ulterioare.2
Curtea de Apel SuceavaSecția I civilăBuletinul jurisprudenței 2017Au considerat că sunt îndreptăţiţi a solicita şi a obţine o dezdăunare lunară pentruneexecutarea întocmai şi la timp a dispoziţiilor hotărârilor judecătoreşti indicate, în vedereaacoperirii integrale a prejudiciului ce le-a fost cauzat prin amânarea succesivă şi dincolo de limiteleunui termen rezonabil a plăţii unor drepturi salariale restante obţinute în baza unor sentinţe definitiveşi irevocabile, sens în care au invocat art. 166 alin. 4 şi art. 278 Codul muncii, art. 1488, art. 1489alin. 1, art. 1531, art. 1535 şi art. 1536 C.civ., art. 2 şi art. 3 din O.G. nr. 13/2011.Faţă de dispoziţiile legale anterior enunţate, rezultă că dobânda legală (circumscrisă noţiuniide daune-interese moratorii) se datorează indiferent de motivul pentru care suma datorată nu esteplătită la scadenţă şi independent de existenţa sau inexistenţa culpei debitorului, indiferent dacă estesau nu prevăzută în vreun contract încheiat între părţi, iar existenţa unui act normativ de eşalonare aplăţii debitului nu poate înlătura îndreptăţirea noastră la plata dobânzilor legale pentru sumelescadente stabilite prin hotărâre judecătorească, un astfel de act normativ având ca efect numaiamânarea executării obligaţiei.Acordarea dobânzii legale nu este condiţionată de încheierea unei convenţii în acest sens,indiferent cine este debitorul şi fără a fi necesar a se face dovada îndeplinirii condiţiilor răspunderiicivile delictuale sau contractuale.Soluţia de obligare a pârâtei la plata dobânzii se impune şi din considerente de echitate, datfiind faptul că amânarea executării datoriei sau eşalonarea acesteia a fost dispusă prin ordonanţă deurgenţă adoptată de Guvern, fără acordul creditorilor, iar termenul stabilit pentru executarea întregiisume depăşeşte o durată rezonabilă de valorificare a drepturilor noastre de creanţă şi nu mairăspunde cerinţelor de proporţionalitate dintre scopul urmărit prin reglementarea adoptată şi imenţinerea unui just echilibru al intereselor noastre, în discuţie.Prejudiciul suferit prin eşalonarea succesivă nu poate fi considerat acoperit prin actualizareacreanţelor în raport cu rata inflaţiei în condiţiile O.U.G. nr. 71/2009 deoarece actualizarea cu indicelede inflaţie urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiei băneşti la data efectivă a plăţii, având uncaracter compensatoriu, ce rezidă în faptul că repară partea din beneficiul nerealizat care nu esteacoperit de dobândă.Dobânda legală reprezintă prejudiciul pentru beneficiul nerealizat, având o natură juridicădiferită de actualizarea cu indicele de inflaţie.Dacă actualizarea cu indicele de inflaţie are finalitatea aducerii creanţei la valoarea ei reală, înaceeaşi expresie economică din momentul stabilirii ei (deci, circumscris noţiunii de lucrum\cessans),fără altă componentă adăugată (protejându-se, astfel, interesele creditorului, care nu trebuie săsuporte din patrimoniul propriu, fără o culpă a sa, efectele devalorizării monedei), ci dimpotrivă,atunci când se vorbeşte despre daunele-interese moratorii, discuţia este plasată pe tărâmul uneireparaţii a prejudiciului creat prin neexecutarea la timp a creanţei băneşti, de această dată sub formabeneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decât dobânda legală.Aşadar, dobânzile legale li se cuvin ca daune moratorii, ele având un alt temei decât cel aldaunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde, cerândactualizarea creanţei raportat la inflaţie.Referitor la modul de calcul al dobânzii solicitate, au precizat că rata dobânzii legalepenalizatoare este prevăzută de O.G. nr. 13/2011, care se impune a fi aplicată la sumele nete lunare.Prin Decizia nr. 21/22.06.2015 a Î.C.C.J. s-a stabilit că dobânzile penalizatoare datorate destat pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 anianterior datei introducerii acţiunii.Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, a invocat excepţia lipseicalităţii sale procesuale pasive şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. A mai arătat că însituaţia în care nu este admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive solicită chemarea în garanţiea Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerul Educaţiei Naţionale.3
Curtea de Apel SuceavaSecția I civilăBuletinul jurisprudenței 2017Sindicatul E.F. a formulat cerere de intervenţie accesorie în susţinerea poziţiei procesuale areclamanţilor, solicitând admiterea acţiunii.Prin întâmpinare, chematul în garanţie Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat respingereacererii de chemare în garanţie.Prin încheierea din 08.09.2016, instanţa a admis în principiu cererea de intervenţie accesorieformulată de Sindicatul E.F. şi a respins cererile de chemare în garanţie a Ministerului FinanţelorPublice şi Ministerului Educaţiei Naţionale formulate de pârâta ca inadmisibile, încheiere rămasădefinitivă prin decizia nr. 865 din 13.10.2016 pronunţată de Curtea de Apel Suceava.Prin sentinţa civilă nr. 1373 din 10 noiembrie 2016 Tribunalul Suceava a respins ca nefondateexcepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi excepţia prescripţiei dreptului material laacţiune; a admis acţiunea; a admis cererea de intervenţie accesorie în favoarea reclamanţilorformulată de Sindicatul E.F.; a obligat pârâta să plătească reclamanţilor dobânda legală penalizatoareaferentă sumelor achitate cu întârziere şi sumelor neachitate până în prezent, recunoscute prinsentinţa civilă nr. 226 din 31.01.2011, pronunţată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 578/86/2011,definitivă şi irevocabilă aşa cum a fost modificată prin decizia nr. 1370/19.05.2011, pronunţată deCurtea de Apel Suceava şi prin sentinţa civilă nr. 1410 din 29.06.2011 pronunţată de TribunalulSuceava în dosarul nr. 4056/86/2011, irevocabilă, începând cu data de 17.02.2013 şi până la dataplăţii efective a acestor sume, a obligat pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 2000 lei cu titlu decheltuieli de judecată; a respins cererea intervenientului accesoriu Sindicatul E.F. de obligare apârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.În ceea ce priveşte cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamanţilor formulată deSindicatul E.F., instanţa a reţinut următoarele:Prin încheierea şedinţei de judecată din 08.09.2016, cererea de intervenţie accesorie înfavoarea reclamanţilor a fost admisă în principiu.Potrivit dispoziţiilor art. 67 C.pr.civ, instanţa este obligată să se pronunţe asupra cererii deintervenţie accesorie prin aceeaşi hotărâre odată cu fondul.Prin urmare, faţă de admiterea în principiu a cererii de intervenţie potrivit încheierii deşedinţă din 08.09.2016, de natura juridică de apărare a acestei cereri şi de soluţia reţinută anterior cuprivire la pretenţiile reclamanţilor, instanţa a admis cererea de intervenţie în interes accesoriu înfavoarea reclamanţilor formulată de Sindicatul E.F.Având în vedere soluţiile expuse anterior şi dispoziţiile art. 453 C.pr.civ, instanţa a obligatpârâta la plata către reclamanţi a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentândonorariu avocat potrivit chitanţei nr. 35 din 29.03.2016.În ceea ce priveşte cererea intervenientului accesoriu Sindicatul E.F. de obligare a pârâtei laplata cheltuielilor de judecată, instanţa a respins-o ca neîntemeiată. Instanţa a reţinut că, în ceea cepriveşte suportarea cheltuielilor de judecată efectuate de intervenientul accesoriu, acesta din urmă îşiva suporta cheltuielile propriei cereri având în vedere că intervenţia accesorie voluntară nu trebuie săaibă drept consecinţă sporirea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta partea căzută în pretenţii.Chiar şi având în vedere dispoziţiile art. 453 alin.1 C.pr.civ care prevăd că temeiul cheltuielilor dejudecată rezidă în culpa procesuală, astfel încât ar trebuie ca şi intervenientului accesoriu să i serecunoască dreptul de a-şi recupera cheltuielile, aceasta, doar în măsura în care apărările sale aucontribuit la pronunţarea soluţiei asupra cererii principale, situaţie care nu este incidentă în cauză încondiţiile în care intervenientul nu a făcut decât să reia o parte din temeiurile de drept indicate dereclamanţi în susţinerea acţiunii, fără a invoca noi apărări de care instanţa să ţină cont, însoluţionarea acţiunii.Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intervenientul, solicitând ca, în rejudecare, să seadmită cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilorde judecată suportate în cauză (onorariu avocat), cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecatădin apel.4
Curtea de Apel SuceavaSecția I civilăBuletinul jurisprudenței 2017În motivare, a arătat că nimic nu justifică refuzul instanţei de a acorda cheltuieli de judecatăîn temeiul art. 451 C.pr.civ., cheltuieli angajate de Sindicat în calitate de intervenient intimat.Instanţa a reţinut eronat că intervenientul în favoarea reclamanţilor, deşi i s-a admis cerereade intervenţie, dobândind calitate procesuală în litigiul dedus judecăţii, nu ar putea pretinde cheltuielide judecată, motivat de faptul că aceste cheltuieli ar avea drept consecinţă sporirea cheltuielilor dejudecată pe care le va suporta partea care a căzut în pretenţii.Acest argument nu este suficient pentru a înlătura aplicarea regulii vizând acordareacheltuielilor de judecată înscrisă în art. 453 alin. 1 C.pr.civ., ce are ca fundament stabilirea culpeiprocesuale, în condiţiile în care terţul a intervenit în sprijinul uneia dintre părţi, intenţionând însăprotejarea unui interes propriu. Apărarea în mod preventiv a acestui interes, prin formularea cereriide intervenţie accesorie, poate conduce la ocazionarea unor cheltuieli în proces, fiind echitabil şilegal ca terţului să i se recunoască dreptul de a şi le recupera de la partea în culpă, care prin acţiunilesau inacţiunile sale este pe cale de a-i produce un prejudiciu. De altfel, ca principiu, orice derogarede la regula generală sau orice restrângere de drepturi ar trebui expres prevăzută de lege, nefiind însăcazul în ipoteza discutată.Motivarea instanţei pentru neacordarea cheltuielilor de judecată nu are fundament legal,neexistând vreun text legal care să cenzureze aplicarea dispoziţiilor art. 451 – 453 C.pr.civ. la cerereaintervenientului.Fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesualăa părţii care cade în pretenţii, pârâta. Stabilind că temeiul juridic al acordării cheltuielilor de judecatăeste atitudinea procesuală culpabilă a părţii care a căzut în pretenţii, se observă că fapta acesteiadeclanşează o răspundere civilă delictuală al cărei conţinut îl constituie obligaţia civilă de reparare aprejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care partea care a câştigat procesul a fostnevoită să le realizeze.În drept, a invocat dispoziţiile art. 451, 466 Cod procedură civilă.Verificând, în limitele motivelor de apel, conform art. 477, art. 479 alin. 1 N.C.pr.civ.,stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea de către prima instanţă a dispoziţiilor legale incidente în cauză,Curtea reţine următoarele:Apelantul critică soluţia Tribunalului Suceava de neacordare a cheltuielilor de judecată pecare le-a făcut în faţa primei instanţe, invocând în esenţă o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 453alin. 1 C.pr.civ.Curtea reţine că apărările din apel sunt nefondate, dispoziţiile legale care reglementeazăacordarea cheltuielilor de judecată fiind corect interpretate şi aplicate de prima instanţă.Având în vedere că temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală(aspect susţinut şi de apelant), Curtea reţine că pârâta nu poate fi obligată la plata cheltuielilor dejudecată efectuate de o parte faţă de care nu a formulat nicio pretenţie.Deşi a invocat protejarea unui interes propriu (prin formularea cererii de intervenţie),apelantul nu a arătat care anume este acest interes, pentru a se putea aprecia că pârâta a fost în culpăprocesuală faţă de această parte.Susţinerea apelantului în sensul că „prin acţiunile sau inacţiunile sale (pârâta) este pe cale dea-i produce un prejudiciu” va fi înlăturată, atâta vreme cât acesta nu a arătat la care anumeacţiuni/inacţiuni ale pârâtei se referă şi care este prejudiciul produs, iar instanţa constată că nu sepoate imputa pârâtei nicio conduită procesuală contrară intervenientului sau de natură să-i producăacestuia un prejudiciu.Împrejurarea că apelantul a dorit să intervină în prezentul litigiu în sprijinul reclamanţilor nuîi este imputabilă pârâtei.Se are în vedere şi faptul că la baza soluţiei de admitere în principiu a cererii
Drept civil 1. Consecințele admiterii cererii de intervenţie accesorie în favoarea reclamanților cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate de intervenient. Rezumat: Având în vedere că temeiul acordării cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală,
titulat: Drept civil. Partea specială, și anume al domnilor: Gh. Chibac, doctor în drept, profesor universitar; A. Băieșu, doctor în drept, conferențiar univer sitar, Al.Ro tari, doctor în drept, conferențiar universitar, O. Efrim, magistru în drept. Scopul primordial al acestui manual este de a familiariza studenții de la
DREPT – ANUL IV GRUPA 401 402 NI 8-10 10-12 12-14 14-15 15-16 16-17 17-18 18-20 MARŢI 8-10 10-12 12-14 Drept procesual civil II - S - Lect. univ. dr. S. IONESCU 14-17 DREPT PROCESUAL CIVIL II - C - Lect. univ. dr. S. IONESCU 17-19 Drept procesual
Curs de drept civil Drepturile reale principale. La elaborarea prezentei lucr ări a fost avut ă în vedere legisla ţia publicat ă până la data de 7 ianuarie 2013. Abrevieri alin. – alineatul art. – articolul B.J. – Buletinul Jurisprudenţei C.A. – Curtea de apel
Drept civil. Succesiuni şi liberalităţi 2 2 5 E6 8. D.D.3.6.8. Drept penal – partea specială II 2 2 6 E6 9. D.D.3.6.9. Drept procesual penal II 2 2 5 E6 10. D.D.3.6.10. Drept comercial. Obligaţiile 2 2 5 E6 11. D.D.3.6.11. Dreptul familiei şi regimuri matrimoniale 3 2 6 E6 .
Drept penal român. Partea gene rală Constantin Bulai, Constantin Mitrache 1996 1 Drept penal. Partea generală, vol. I şi II, ed. A II-a Matei Basarab Lumina Lex, 1997 2 Drept penal. Partea generală. Curs universitar, ed. a III-a Alexandru Boroi All Beck, 2001 4 Drept penal român. .
- disciplina Drept penal general I face parte din planul de învăţământ al anului II, specializarea Drept, fiind normată cu 2 ore de curs în semestrul I. - disciplina Drept penal general II face parte din planul de învăţământ al anului II, specializarea Drept, fiind normată cu 2 ore de curs în semestrul II. - disciplina Drept penal .
yaitupeningkatan sebesar 88,23% bahwa aplikasi ini dapat membantu para pakar indentifikasi penyakit dan hama pada tanaman apel, dan prosentase sebesar76,47% bahwa aplikasi ini dapat bermanfaat bagi mahasiswa pertanian. Kata Kunci: sistem pakar, android, hama dan penyakit tanaman apel I.Pendahuluan 1.1Latar Belakang Apel merupakan tanaman buah
ANATOMI LUTUT Lutut adalah salah satu sendi terbesar dan paling kompleks dalam tubuh. Sendi ini juga yang paling rentan karena menanggung beban berat dan beban tekanan sekaligus memberikan gerakan yang fleksibel. Ketika berjalan, lutut menopang 1,5 kali berat badan kita, naik tangga sekitar 3–4 kali berat badan kita dan jongkok sekitar 8 kali. Lutut bergabung dengan tulang femur di atasnya .
