REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚII ÎN RAPORTURILE DE MUNCĂ
Universitatea din BucureștiFacultatea de dreptȘcoala doctorală„ REGIMULJURIDIC AL NULITĂȚII ÎNRAPORTURILE DE MUNCĂ”REZUMATConducător științific:Prof. univ. dr. Alexandru AthanasiuDoctorand:Dragoș Brezeanu20161
NULITATEA – INSTITUȚIE JURIDICĂ DE DREPT CIVIL.CONSIDERAȚII GENERALE.Nulitatea actului juridic civil în dreptul romanÎn dreptul roman existau două categorii de nulități:-nulitatea civilă, care își avea originea în lege;-nulitatea pretoriană, care opera numai pe baza principiilor proceduraleși, în unele cazuri, era pronunțată contra legem, deci chiar cunerespectarea legii.În dreptul modern, diferențele între nulitatea civilă și cea pretoriană nu maisubzistă, întrucât (i) nu mai există un izvor de drept pretorian; (ii) nulitatea, poateinterveni decât în cazurile expres reglementate de lege.Nulitatea ca sancțiune a actului juridic civilÎn dreptul roman se considera că actul juridic afectat de nulitate nu poate produceniciun efect juridic, conform principiului de drept roman: quod nullum est, nullumproducit efectum.Nulitatea în dreptul civil modern este, de principiu, parțială și remediabilă, terorianulității remediabile prezintă astfel o importanță deosebita și în raporturile de munca,regula fiind a remediabilității nulității în dreptul muncii. Totodată și în ceea ce privesteaceastă concepție a remediabilității nulității în dreptul muncii, aplicabilă actelorbilaterale, contractelor de muncă, întâlnim situația particulară a actelor unilaterale emisede angajator cum ar fi deciziile unilaterale, decizii de concediere, când nulitateaafectează de regulă, în întregime actul juridic unilateral.Clasificarea nulităților actului juridic civilNulitățile se clasifică după următoarele criterii:- în funcție de natura interesului ocrotit, general avand în vedere ce dispozițielegală s-a încălcat cu ocazia încheierii actului juridic civil, nulitatea se clasifică în:nulitate absolută și nulitate relativă;- în funcție natura întinderii efectelor sale, nulitatea poate fi: nulitate parțială șinulitate totala;- după modul de reglementare legislativă: nulitate expresă sau textuală șinulitate virtuală sau implicită;2
- după natura condiției de validitate care nu a fost respectată: nulitate de fondși nulitate de formă;- după modul de valorificare se clasifică în: nulitatea judiciară și nulitateaamiabilă.Regimul juridic al nulității actului juridic civilClasificarea principală a nulității în absolută și relativă prezintă importanță subaspectul regimului juridic diferit al fiecărei nulităti.Regimul juridic al nulității reprezintă regulile cărora este supusă nulitateaabsolută sau relativă.Astfel, regimul juridic al nulității interesează sub 3 aspecte, și anume:1) persoana care poate invoca nulitatea;2) perioada de timp în interiorul căreia se invocată nulitatea;3) posibilitatea acoperirii nulității, prin confirmare.Nulitatea absolută și nulitatea relativă au regimuri juridice diferite, care trebuieanalizate separat, prin prisma celor trei elemente.Regimul juridic al nulitații absolutePotrivit art. 1247 alin. (2) din Codul Civil: „nulitatea absolută poate fi invocatăde orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție, potrivit art. (3):“instanța este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută”, iar potrivit alin. (4):„contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurileprevăzute de lege”.Regimul juridic al nulității relativeArt. 1248 alin. (2) din Codul Civil prevede că: “nulitatea relativă poate fiinvocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată” iarla alin. (3) prevede că: “nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanțajudecătorească”.NULITATEA ÎN RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ.Nulitatea în dreptul civil și nulitatea în dreptul muncii.Analizând sub aspect comparativ nulitatea în dreptul civil față de nulitatea îndreptul muncii, putem aprecia că dacă dreptul civil este guvernat de principiul libertățiicontractuale, în dreptul muncii, libertatea contractuală este limitata prin lege, în3
interesul protecției salariaților, motiv pentru care putem afirma că principiul libertățiicontractuale specific dreptului civil se aplică în mod limitat în dreptul muncii,limitarea fiind dictata de principiul protecției lucrătorilor.Definiția nulității în raporturile juridice de muncăNulitatea “este sancțiunea care constă în desființarea acelor clauze ale actuluijuridic care sunt contrare dispozițiilor legale, ori a actului juridic în întregime, în acestultim caz numai dacă menținerea actului este imposibilă, fată de conținutul esențial șiscopul prevederilor legale încălcate la încheierea lui”1.Clasificările nulităților în dreptul munciiNulitățile se clasifica dupa următoarele criterii:1. În funcție de natura interesului ocrotit de lege, general sau individual în ceeace privește dispoziția legală încălcată cu ocazia încheierii actului juridic civil,nulitatea se clasifică în: nulitate absolută și nulitate relativă;Nulitatea absolută este acea sancțiune care intervine în cazul în care cu ocaziaîncheierii actului juridic nu a fost respectată o norma legala care ocrotește un interesgeneral.Nulitatea relativă este acea sancțiune care intervine în cazul în care la încheiereaactului juridic nu a fost respectată o norma care ocroteste un interes particular, personalori individual.2. În funcție de întinderea efectelor sale, nulitatea poate fi: nulitate parțială șinulitate totală; .3. După modul de consacrare legislativă: nulitate expresă sau textuală șinulitate virtuală sau implicită;1. După felul condiției de validitate nerespectată: nulitate de fond și nulitate deformă;.2. După modul de valorificare nulitatea se clasifică în: nulitate judiciară șinulitate amiabilă.Regimul juridic al nulității absolute și nulității relative în raporturilejuridice de muncăGhimpu Sanda, Ștefănescu Ion Traian, Beligrădeanu Serban, Mohanu Gheorghe, Dreptul Muncii, Tratat, Vol I,Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1978, pag 26914
Nulitățile în sfera dreptului public rezidă în faptul că majoritatea cazurilor denulități sunt acelea ale nulităților absolute, întrucât normele încălcate sunt norme deordine publică, norme imperative, cum de altfel sunt și majoritatea normelor jurdicecuprinse în Codul muncii și în general în întreaga legislație a muncii. Această clasificarea nulităților în dreptul muncii în nulități absolute și nulități relative potrivit doctrinei îșiare fundamentul juridic în disputa doctrinară privind apartenența dreptului muncii dinpunct de vedere al ramurii de drept, fie la dreptul public, fie la dreptul privat, însăconsiderăm ca și alti autori2 că: “disputa este una lipsită de uz practic în condițiile încare caracterele dreptul muncii sunt clar definite”.NULITATEA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂSediul materiei.De lege lata, această nulitate a contractului individual își are reglementarea înCodul Muncii, în primul rând, în art. 57 din Cod, existând și alte texte de lege undesunt reglementate cazurile de nulitate ale contractului individual de muncă, sens în potfi invocate dispozițiile art. 15, art. 27 alin. (2), precum și în art. 56 lit. e) din CodulMuncii republicat.Considerații introductive privind nulitatea contractuluiindividual de muncăNulitatea în dreptul muncii, de altfel ca și în dreptul civil nu este o sancțiuneîndreptata împotriva actului juridic ca atare, ci “este o sancțiune care face ca anumiteefecte - acelea viciate de nulitate – să nu se producă”3.Nulitatea în dreptul muncii prezintă astfel următoarele trăsături:a) de regulă, nulitățile sunt parțiale;b) nulitățile sunt remediabile;c) în dreptul muncii se produce neretroactivarea efectelor nulității.Nulitatea contractului individual de muncă – lipsa formei scrise –neîndeplinirea unei condiții ad validitatemAthanasiu Alexandru, Dima Luminita, Dreptul Muncii, Curs Universitar, Editura All Beck, București, 2005,pag. 83Athanasiu Alexandru, Dima Luminita, Regimul juridic al raporturilor de muncă în reglementarea noului Cod alMuncii Pandectele Romane, Nr. 2/2003, partea I, București 2003 – Editura Universul Juridic pag 22525
În actuala reglementare legală neîntocmirea contractului individual în formascrisa este sancționată de textul de lege cu nulitatea absolută a contractului. Totodată,este discutabilă superficialitatea legiuitorului care practic face ca art. 16 alin. (1)4 înredactarea actuală să nu fie conform cu art. 8 alin. (1)5 din Codul muncii, astfelinstituirea formei scrise ad validitatem a contractului individual de muncă aduce oatingere majoră principiul consensualității.Nulitatea contractului individual de muncă - nulitate partială șiremediabilăIndiferent de natura nulității, absolută sau relativă, contractul de munca nul nu vaproduce, de regula, efecte pentru trecut, de unde se poate trage concluzia că ceea ce estecaracteristic instituției nulității în dreptul muncii este caracterul parțial care priveșteconținutul actului și efectele sale în timp. Efectele nulității se produc ex nunc începândcu data constatării nulitătii, nu și ex tunc acestei date a constatării nulitații.Nulitatea absolută și nulitatea relativă a contractului individualde muncăClasificarea nulităților în dreptul muncii în nulități absolute și nulități relative areca fundament juridic disputa doctrinară privindapartenenta dreptului muncii ladomeniul dreptului public, sau la domeniul dreptului privat. Astfel, nulitățile din sferadreptului public se caracterizează prin faptul că în majoritatea lor au caracter absolut,deoarece normele încălcate sunt norme de ordine publică, cum de altfel sunt șimajoritatea normelor jurdice cuprinse în codul muncii și în general în intreaga legislațiea muncii, pe când cazurile de nulitate relativă în domeniul raporturilor de muncă suntrare.Condiții procedurale și de formă privind constatarea nulitățiicontractului individual de muncăPotrivit legii, (Codul Muncii art. 57 alin. (6)), constatarea și stabilirea nulității,ale efectelor acesteia se face prin acordul părților, soluția legală fiind în concordanță cucea avansată anterior adoptării Codului Muncii în literatura juridică de specialitate.Art. 16. - (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, înlimba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.5Art. 8. - (1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe.46
Evident cand nulitatea nu se constată amiabil urmează ca aceasta să fie pronunțata deinstanța de judecată.Efectele nulității contractului individual de muncă. Încetarea de drepta contractului individual de muncăPersoana care a prestat o muncă în baza unui contract individual nul are, întemeiul art. 57 ali. (5) din Codul Muncii, dreptul la plata salariului corespunzătormodului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu stabilite prin fișa de post. La dataconstatării nulitații amiabile sau judiciare contractul individual de munca încetează RConsiderații introductive referitoare la actul unilateral în dreptulcomun și actul unilateral de dreptul muncii.În dreptul muncii, de regulă, angajatorii, în derularea raporturilor de muncă, suntcei care emit cele mai multe acte juridice unilaterale, cum ar fi deciziile de modificare,deciziile de suspendare și deciziile de încetare a contractelor de muncă. Totodată,principalele acte normative interne ale unui angajator persoană juridica sunt unilaterale,i.e. Regulamentul Intern, Regulamentul de Organizare și Funcționare, opțional în cazulunor societăți comerciale și obligatoriu în cazul unor societăți pe acțiuni cum ar fiinstituțiile de credit, banci sau societăți de leasing sunt considerate6 drept “izvoarespecifice interne”, alături de contractul colectiv și instrucțiunile și normele interneprivitoare la sănătatea și securitatea în muncă.Nulitatea actelor privind modificarea, suspendarea și încetareacontractului individual de muncăNulitatea deciziei de modificare unilaterală a contractului individual demuncăDecizia de modificare unilaterală a contractului individual de munca trebuieemisa de angajator cu respectarea dispozițiilor imperative cuprinse în Codul Muncii (art.42 – art. 48 din Codul Muncii) și anume să respecte, sub sancțiunea nulității, perioadaȘtefănescu Ion Traian, Tratat teoretic și practic de drept al muncii, Ediția a III a, revăzută și adăugita, EdituraUniversul Juridic, București, 2014, pag. 58 - 5967
în care se poate dispune măsura, de 60 de zile în 12 luni în cazul delegării, respectiv unan în cazul detașării, să obțină acordul salariatului în cazul prelungirii delegării saudetașării, să acorde salariatului drepturile corespunzătoare cheltuielilor de transport,cazare, precum și acordarea unei indemnizații de delegare, respectiv indemnizații dedetașare.Alte cazuri de modificare a contractului individual de muncă.Transferul colectiv (integral) al salariaților care are loc în cazultransferului întreprinderii, al unității sau a unor părți ale acestora.Transferul colectiv (integral) al salariaților astfel cum și-a căpătat o denumireconsacrată în literatura juridică7 intervine în cazul transferului de întreprinderi, unităţisau părţi de întreprinderi sau unităţi.Totodata, din punct de vedere al transferului individual și al transferului colectiv(integral) având ca punct de plecare caracterul intuitu personae al contractului individualde muncă considerăm de lege ferenda că s-ar impune nu numai notificarea salariatuluisupus transferului ci și consimtământul salariatului la transfer, lipsa consimțământuluila transfer să fie sancționată cu nulitatea, asemănătoare nulității care intervine în cazullipsei formei scrise a contractului individual de muncă.Nulitatea deciziei de suspendare a contractului individual de muncăÎn ceea ce privește nulitatea deciziilor de supendare a contractului de muncăputem vorbi de exemplu de nulitatea deciziei de suspendare de drept a contractului princare se stabileste (chiar cu acordul salariatei) o durata mai mică a concediului dematernitate decât cea prevăzută în mod imperativ de lege sau emiterea unei decizii desuspendare din funcție pe perioada cercetării disciplinare prealabile sau când angajatorula formulat plângere penală împotiva salariatului Curtea Constituționala a Românieiconstatând necostitutionalitatea acestor doua cazuri de supendare.Nulitatea deciziei de încetare de drept a contractului individual demuncăÎn ceea ce privește situațiile de încetare de drept ale contractului individual demuncă, legiuitorul a prevăzut într-un mod limitativ și expres, independent de voințapărților situațiile în are un contract individual înceteaza ope legis. Angajatorul areVolonciu Magda, Transferul colectiv (integral), Revista română de dreptul muncii Nr. 2/2005, Editura Rosetti,București, 2005, pag. 43 - 4778
obligația doar să emită o decizie prin care constată intervenția unui caz de încetare dedrept a contractului individual de muncă. În cazul în care salariatul constată că aceastădecizie de încetare de drept nu este motivata în fapt sau chiar în drept, sau decizia emisănu corespude unui caz concret de încetare de drept acesta se poate adresa instanței dejudecată cu respectarea unui termen de 30 de zile calculat de la data comunicării deciziei,și poate solicita constatarea nulității acestei decizii.Nulitatea notificării privind încetarea contractului individualde muncă în perioada de probăForma scrisă a notificării constituie singura condiție de validitate a acestia,notificarea nu trebuie motivată în fapt și în drept, nefiind aplicabile în acest sensdispozițiile art. 62 alin. (2) din Codul Muncii și nici cele ale art. 61 lit. d), raportat la art.64 alin. (1) din Codul Muncii republicat.Nulitatea deciziei de concediereConsiderații introductiveNulitățile care operează în cazul deciziilor de concediere care au fost emise cunerespectarea condițiilor legale au reglementări multiple, mare parte a sediului materieiregăsindu-se concentrat la articolele 78 – 80 din Codul Muncii, dar și reglementăridispersate la art. 76 precum și privitor la concedierea disciplinară la art. 62 alin. (3)respectiv și art. 252 alin. (2) din Codul Muncii, însă aceste reglementări se aplică înegală masură tuturor deciziilor de concediere.Interdicții privind concedierea.Ca un coralar al dreptului salariaților la protecție împotriva concedierilor nelegalelegiuitorul instituie interdicții privind concedierea, unele interdicții cu caracterpermanent și alte interdicții cu caracter temporar.Regimul juridic al concedierilor nelegale88Art. 78 din Codul Muncii:Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitateabsolută.Art. 79 din Codul Muncii:În caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca în fata instantei alte motive defapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.Art. 80 din Codul Muncii:(1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanțava dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariileindexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiatsalariatul.(2) La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune parțile9
Regimul nulității concedierii prezinta următoarele particularități:-nulitatea deciziei poate fi invocată strict de persoana căruia i-a fostîncalcat un drept;-anularea deciziei se poate solicitata doar ca urmare a promovării uneiacțiuni în justiție privind contestarea măsurii unilaterale de concediereîn termenul prevăzut de lege;-anularea deciziei de concediere poate să conducă la repunereasalariatului în situația anterioară concedierii în sensul reintegrării, dacăsalariatul solicită în mod expres. Art. 80 alin. (3) din Codul Munciisoluționează o problemă practică care exista în cazul anularii decizieiîn ipoteza în care se solicita doar anularea deciziei de concediere, darnu se solicită și reintegrarea în muncă.Efectele nulității deciziei de concediere.Sediul materiei în ceea ce privește nulitatea deciziei de concediere îl reprezintăprevederile de principiu ale art. 62 alin. (3) și ale art. 76 articole în care nulitatea esteprevăzută în mod expres sau implicit dar totodată și prevederile art. 59, art. 60, art. 62alin. (1) și alin. (2), art. 63 coroborat cu prevederile art. 251 alin. (1), art. 64 alin. (1) –alin. (4), art. 65 alin. (2), art. 68 – art. 74, art. 75 care toate se subsumează prevederilorde principiu ale art. 78 din Codul Muncii republicat care statuează că în caz denerespectare a “procedurii prevăzute de lege” deciziile de concediere să fie lovite denulitatea absoluta. In ceea ce privește efectele nulitatii deciziei de concediere putemvorbi de: plata despăgubirii prevăzute de art. 80 alin. (1) din Codul Muncii, reintegrareape postul deținut anterior emiterii deciziei de concediere nelegale – art. 80 alin. (2)Codul Muncii, iar în cazul în care nu s-a cerut reintegrarea de încetarea de drept acontractului individual de muncă la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărâriijudecatorești – art. 80 alin. (3) din Codul Muncii.Revocarea actelor unilaterale emise de angajator.Revocarea deciziei de concediereInstituția revocării actelor unilaterale emise de angajator, reprezintă exclusiv ocreație a doctrinei de specialitate, și astfel ridică probleme în raport cu instituția nulitățiiîn situația anterioară emiterii actului de concediere.10
actelor unilaterale și în speță a deciziei de concediere deoarece s-a statuat atât de o partea doctrinei cât și mai ales a jurisprudenței9 că în ceea ce privește revocarea actelorunilaterale legislația muncii nu are nicio prevedere în acest sens.Nulitatea deciziei de concediere disciplinară a salariatului.Nulitatea deciziei de sancționare disciplinară a salariatuluiSediul materiei, în ceea ce privește nulitatea deciziei de sancționare discipl
2 NULITATEA – INSTITUȚIE JURIDICĂ DE DREPT CIVIL. CONSIDERAȚII GENERALE. Nulitatea actului juridic civil în dreptul roman În dreptul roman existau două categorii de nulități: - nulitatea civilă, care își avea originea în lege; -nulitatea pretoriană, care opera numai pe baza principiilor procedurale și, în unele cazuri, era pronunțată contra legem, deci chiar cu
Capitolul I. Actul juridic – izvor al raportului juridic. Noțiuni introduc ve Secțiunea 1. Noțiune, reglementare, clasifi care în materia actului juridic civil §1. Aspecte generale Întreaga noastră existenţă, ca subiecţi de drept, participanţi la raportu-rile juridice, este guvernată de actul juridic civil, instituţie .
actului juridic civil _228 12.7. Cauza actului juridic civil _229 12.7.1. Teoria clasică a cauzei actului juridic civil _230 . Corelaţii între condiţia de formă a actului juridic, forma autentică a înscrisului şi sancţiunea aplicabilă _252 12.9.3. Forma actului juridic sub semnătură privată_254 .
3. Condiţiile (elementele) actului juridic civil A. Capacitatea de a încheia actul juridic B. Consimţământul C. Obiectul actului juridic civil D. Cauza (scopul) actului juridic civil 4. Forma actului juridic civil A. Forma cerută ad validitatem B. Forma cerută ad probationem C. Forma cerută pentru opozabilitatea față de terţi 5 .
20. Forma actului juridic civil. Noţiunea „formă a actului juridic civil” şi „condiţii de formă”. Analiza formei verbale, scrise, autentice a actului juridic civil, precum şi efectele nerespectării formei. 21. Înregistrarea actului juridic. Efectele eschivării de la înregistrarea actului juridic. 22. Nulitatea absolută a .
Trebuie să facem, totuşi, două delimitări necesare legate de forma actului juridic. În primul rând, se impune să reamintim aici deosebirea dintre cele două noţiuni folosite în materie de validitate a actului juridic, şi anume între conceptul de negotium şi cel de instrumentum. Negotium este actul juridic (contractul) privit
Cauza actului juridic civil Art. 1235 - 1239 C. civ. Forma actului juridic civil Art. 1240 - 1245 C. civ. Tema Modalitățile actului juridic civil Art. 1396-1420 C. civ. Subteme Termenul Art. 1411 - 1420 C. civ. Condiţia Art. 1399 - 1410 C. civ. Sarcina Art. 1027 - 1029 C. civ. Tema Efectele actului juridic civil Art. 1270 - 1294 C. civ.
- Forma actului juridic civil - Modalitățile actului juridic civil - Efectele actului juridic civil - Nulitatea actului juridic civil Legislație relevantă: Codul civil Notă: În vederea pregătirii pentru concurs/examen, candidații vor putea consulta lucrări de
as advanced engineering mathematics and applied numerical methods. The greatest beneÞt to the reader will probably be derived through study of the programs relat-' 2003 by CRC Press LLC. ing mainly to physics and engineering applications. Furthermore, we believe that several of the MATLAB functions are useful as general utilities. Typical examples include routines for spline interpolation .
