GHID DE DIGITIZARE – PILONUL TEMATIC ”BIBLIOTECI .

3y ago
36 Views
2 Downloads
294.74 KB
23 Pages
Last View : 10d ago
Last Download : 3m ago
Upload by : Shaun Edmunds
Transcription

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”GHID DE DIGITIZARE – PILONUL TEMATIC ”BIBLIOTECI”- versiunea 01 / 30.10.2009 -I. Aspecte teoretice1. Introducere . . . .22. Etapele desfăşurării procesului de digitizare .33. Resurse informaţionale şi documentare în bibliotecile din România . 34. Criteriile de selecţie .35. Modelul Europeana . . 4II. Formate. Fişiere. Metadate.1.Terminologie . . 62. Formate . . .73. Denumirea fişierelor . .103.1 Excepţie: Documente din arhiva istorică .114. Tipologie documentară . . .125. Descrierea obiectelor digitizate. Metadate . .13III. Aspecte tehnice1. Caracteristici tehnice recomandate . . .182. Norme de conservare pentru scanarea colecţiilor de patrimoniu . 21Concluzii . 23Biblioteca Naţională a României - Octombrie 20091

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci””Ghid de digitizare – pilonul tematic ”Biblioteci”, versiunea 01/30.10.2009 a fost realizată încadrul Comisiei de specialitate pentru digitizare - pilonul tematic ”Biblioteci”, princontribuţia bibliotecilor din Sistemul Naţional de Biblioteci, deţinătoare de colecţii digitaleşi/sau patrimoniu cultural scris: B.C.U ”Eugen Todoran” Timişoara, B.C.U. ”Lucian Blaga”Cluj-Napoca, BCU ”Mihai Eminescu” Iaşi, BCU ”Carol I” Bucureşti, Asociaţia Naţională aBibliotecilor Publice din România, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională aRomâniei.Documentul postat pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României urmează fi supus dezbaterii,actualizării şi completării.II. Aspecte teoretice1. IntroducereConstituirea bibliotecii digitale naţionale, parte componentă a bibliotecii digitale europene,are ca principal scop conservarea şi protecţia patrimoniului cultural naţional existent înbibliotecile din cadrul sistemul naţional de biblioteci, promovarea colecţiilor şi lărgireaaccesului la informaţie.Prin digitizarea colecţiilor de documente şi constituirea bibliotecii digitale naţionale seasigură o bună promovare a valorilor naţionale, o mai bună diseminare a informaţiei şi ovalorificare superioară, la nivel naţional şi internaţional, a colecţiilor speciale, adocumentelor rare.Obiectivele care stau la baza acestui demers se referă la:- transpunerea în format electronic a patrimoniului cultural scris;- promovarea patrimoniului cultural scris la nivel european;- protejarea valorilor de carte bibliofilă şi manuscrise;- protejarea documentelor aflate într-o stare avansată de deteriorare;- îmbunătăţirea posibilităţilor de acces la documente, local sau la distanţă, cu impactasupra creşterii numărului de utilizatori şi a categoriilor acestora;- posibilitatea consultării simultane de către mai mulţi utilizatori a aceluiaşi document;- oferirea unui mod de consultare a documentelor modern, în acord cu noile tehnologii,independent de spaţiul şi programul de funcţionare al bibliotecii (cu respectarea restricţiilorde copyright);- îmbunătăţirea calităţii procesului de consultare a documentelor.Biblioteca Naţională a României - Octombrie 20092

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”2. Etapele desfăşurării procesului de digitizarea) identificarea proiectelor de digitizare în curs;b) inventarierea documentelor digitizate în bibliotecile din ţară;c) identificarea priorităţilor de digitizare ale bibliotecilor şi adocumentelor propuse spre digitizare;d) selecţia documentelor/colecţiilor ce urmează a fi digitizate;e) metodologia de lucru;f) stabilirea soluţiei de digitizare;g) identificarea echipamentelor şi a software-ului;h) crearea de conţinut digital;i) realizarea şi administrarea portalului Biblioteca Digitală a României;j) integrarea Bibliotecii Digitale a României în Biblioteca Digitală Europeană.3. Resurse informaţionale şi documentare în bibliotecile din RomâniaBibliotecile din sistemul naţional de biblioteci sunt componente definitorii ale sistemuluinaţional informaţional. Prin structuri, funcţionalităţi, servicii şi patrimoniu info-documentarele trebuie să răspundă cerinţelor complexe şi variate de informare.Sistemul naţional de biblioteci, în raport cu funcţiile şi atribuţiile acestora, este structuratastfel:a) Biblioteca Naţională a României;b) Biblioteca Academiei Române;c) biblioteci universitare;d) biblioteci specializate;e) biblioteci publice;f) biblioteci şcolare.Prin participarea tuturor bibliotecilor din cadrul sistemul naţional de biblioteci, deţinătoarede documente şi colecţii, se va putea crea o bibliotecă digitală cu un conţinut eterogen dinpunct de vedere al tipului de documente (cărţi, manuscrise, publicaţii seriale), al perioadeide publicare, al adresabilităţii.Biblioteca Digitală Naţională se poate realiza respectând principiul partajării resurselor.4. Criteriile de selecţieCriteriile de selecţie pot fi şi de cele mai multe ori trebuie să fie combinate pentru obţinereaunui soluţii optime.Se va avea în vedere respectarea regimului juridic referitor la documentele propuse pentruscanare (Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe; Legea nr.334/2002 privind bibliotecile; Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural;Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică; Legea nr.186/2003 privind susţinerea şi promovarea culturii scrise).Biblioteca Naţională a României - Octombrie 20093

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”Criteriile de selecţie sunt:- valoarea documentară:- reprezentativitatea pentru un anumit domeniu, o anumită perioadă de timp sau o anumităregiune geografică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional;- gradul de interes şi adresabilitate;- prezervarea documentelor originale;- regimul juridic (dreptul de autor şi dreptul de difuzare);- criteriul financiar;- soluţia de scanare si tehnologia implicată.La nivelul bibliotecilor judeţene se manifestă un interes deosebit în digitizarea publicaţiilorcu caracter local, care reflectă istoria, cultura şi civilizaţia zonei respective.La nivelul bibliotecilor universitare accentul se pune pe publicaţiile academice (se are învedere curricula universitară), teze de doctorat.5. Modelul EuropeanaModelul Europeana este modelul descentralizat promovat de toate bazele de dateeuropene. Interrelaţionarea sistemului asigură posibilitatea portalului de a culegemetadatele documentelor digitale din bazele de date ale deţinătorilor şi de a le introduce înindexul general, punându-le astfel la dispoziţia utilizatorilor. Acesta este modelul utilizat lanivel european, în cadrul TEL, Europeana, Manuscriptorium.Metadatele se vor găsi în cadrul portalului, iar documentele digitale vor rămâne ladeţinător.Biblioteca Naţională a României - Octombrie 20094

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”EuropeanaBiblioteca Digitală aRomânieiBibliotecaDigitalăNaţionalăModulul BiblioteciModulul Arhiveaudio-videoIndex central(metadate)Modulul PatrimoniuimobilIndex central(metadate)Modulul MuzeeIndex central(metadate)Index central (metadate)BibliotecaNaţională aRomâniei(Resurse digitale)BibliotecaAcademieiRomâne(Resurse digitale)Bibliotecipublice(Resurse digitale)Biblioteciuniversitare(Resurse digitale)Biblioteca Naţională a României - Octombrie 2009BibliotecaPatriarhiei(Resurse digitale)5

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”II. Formate. Fişiere. Metadate.1.TerminologieDigitizare reprezintă procedeul prin care informaţia este capturată în format digital(imagine, document text, fişier audio, etc.) cu ajutorul unui echipament tehnic digital(cameră digitală, scanner, etc.). Când vorbim despre digitizarea documentelor, de celemai multe ori ne referim la imaginea paginii capturată de un astfel de echipament - pur şisimplu o poză a documentului – sau o versiune full-text, în care documentul este stocatfolosind caractere text/scrise. Forma neprocesată a documentului (“plain-text”), reprezintăvarianta integrală a documentului, folosind caractere ASCII sau Unicode, pentru acesteaexistând posibilitatea efectuării unei căutări în text (cuvinte sau fraze), însă se pierdestructura şi aspectul original al documentului.O versiune „codificată” (encoded) a documentului va include informaţii suplimentare sau„markup” de diferite feluri, pentru a exprima structura documentului, formatarea sau alteinformaţii pe care creatorul a dorit să le evidenţieze şi să-i ofere acestuia funcţii speciale .Acest tip de codificare „markup” este folosit frecvent în asociere cu limbajele SGML sauXML şi acest gen de informaţie este aplicată documentelor cu text integral.Imagine digitală reprezintă setul organizat de elemente fixe, rectangulare, bidimensionaledenumite pixeli, care definesc o imagine pe ecranul unui computer sau care sunttransformaţi într-un alt format, precum pagina tipărită.Documentul / Fişierul imagine digitală master este rezultatul materialului analogtransformat, respectiv convertit printr-un proces de reformatare digitală (prin scanare,fotografiere cu aparat digital, etc.). Acesta ar trebui să reprezinte cât mai fidel posibilinformaţia vizuală din documentul original. Un document digital master, poate servi caînlocuitor pentru cel original sau poate fi folosit ca siguranţă în cazul pierderii saudeteriorării acestuia. Pentru „documentele născute digital”, adică cele care nu au fostsupuse procesului de reformatare digitală, documentul imagine digitală master reprezintădocumentul original în sine. Deoarece procesul capturării unei imagini presupune o muncaintensă, durata de viaţă a unui document imagine master ar trebui să fie de cel puţin 50 deani. Prin urmare, cei care organizează colecţia digitală trebuie să aibă în vedere ovarietate largă de utilizări ulterioare şi să stabilească de la început o calitate înaltă/foartebună a imaginii.Fişiere / Documente derivate sunt create din documentul imagine digitală master cuscopul de a fi editate ulterior, de a fi mărite, transformate în diferite formate, dar şi pentru afi reprezentate şi transmise prin intermediul reţelelor (ca de exemplu imagini createpentru accesare şi imagini timbru)OCR (Recunoaştere Optică a Caracterelor), este procesul de recunoaştere cu acurateţe aliterelor prin care un program citeşte imaginea scanată a unui text şi o transpune într-unfişier text.Metadate: orice date referitoare la datele specifice creării unui obiect digital şi care sereferă la descrierea informaţiilor caracteristice (informaţii legate de publicarea acestuia,formatul, drepturi, etc.).Biblioteca Naţională a României - Octombrie 20096

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”SGML (Standard Generalized Markup Language) standard internaţional (ISO 8879/1986)care este folosit ca metalimbaj pentru definirea limbajelor de codificare (markup).XML (Extensible Markup Language) extensie a SGML , apărut ca recomandare a W3C în1998.TEI (Text Encoding Initiative) un consorţiu internaţional care publică indicaţii referitoare laschimbul şi codificarea textelor electronice, conform specificaţiilor limbajelor SGML şiXML pentru prezervarea textelor literare şi lingvistice folosite în mediile culturale şiacademice.EAD (Encoded Archival Description), un limbaj adaptat cerinţelor standardelor SGML şiXML folosit pentru prezervarea informaţiilor unei arhive, dar şi de către biblioteci.METS (Metadata Encoding and Transmission Standard) un standard de codificare careîndeplineşte cerinţele XML pentru metadatele obiectelor deţinute de o biblioteca digitală.2. FormateProcesul de digitizare trebuie să ţină cont de o serie de factori, precum natura materialului,scopul exemplarului digital, relevanţa în cadrul colecţiei, suportul tehnic necesarprezervării dar şi bugetul estimat şi finanţările posibile. Este important de ştiut care suntlimitele formatelor disponibile, pentru a vedea dacă acestea corespund scopului colecţiei,dar şi pentru a-i asigura accesul în viitor. Formatele digitale pentru documentul text diferăfoarte mult, deoarece acestea pot fi convertite cu uşurinţă în alte formate dar şi datorităcapacităţilor multiple de expunere.Sistemele care deţin drepturi de proprietate pot fi potrivite pentru tipărirea unui document,prin instrumentele de procesare text sau formatele descrierilor de pagină (de exemplu,Microsoft Word, PDF) şi permit publicarea acestora pe web, prin intermediul funcţiei"Salvare ca HTML". În cazul în care este necesară mutarea/migrarea datelor pe o altăplatformă software, există riscul de a pierde informaţiile de formatare. Pentru că astfel desisteme depind de existenţa unor programe cu drept de proprietate - ai căror termeni delicenţiere şi existenţă nu pot fi definiţi pe termen lung - acestea nu sunt recomandatepentru scopuri de arhivare sau pentru definirea unei existenţe durabile în timp. Deasemenea este indicat să fie identificate formatele acceptate pentru transfer, stocare şidistribuţie către utilizator, deoarece acestea pot diferi, să nu fie utilizate metode de criptaresau comprimare pentru fişierele care vor fi păstrate în arhivă şi trebuie micşorat numărultipurilor de formate, pentru ca documentele digitizate să fie gestionate cât mai uşor.Principalele formate de fişier utilizate sunt: Imagine: TIFF, GIF, JPG, JPG-2000, PNG, PDF Text: HTML, XML, PDF, UTF-8, ASCII Audio, Video: WAVE, MPEG, AVI, WMA, OGG Arhivare: RAR, ZIPBiblioteca Naţională a României - Octombrie 20097

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”ExtensieDenumireDescrierePuncte tari/Puncte slabe.tiff, .tifTIFF (TaggedImage FileFormat)Document la rezoluţie maximrecomandată; formatul a fostcreat la început pentrupublicarea electronică 1 – 64 bitadâncime. Folosit în generalpentru imagini de înaltă calitateşi pentru stocare arhivată.Calitate înaltă; Documentefoarte mari; Majoritateaprogramelor care recunoscacest format ating un maximde 24-bit culoare.Distribuţia pe web estelimitată de dimensiuneafişierului/documentului.gifGIF (GraphicsInterchangeFormat)Acest format de 8-bit suportăcompresie fără pierdere dedate, interrelaţionare şitransparenţă.Compresie fără pierdere dedate. Format de livrarepentru web folosit curegularitate.jpg,.jpegJPEG (JointPhotographicExpertsGroup)Imagine cu o rezoluţiecomprimată/restrânsă, 8-24 bit.Acesta variază în funcţie decalitatea şi dimensiuneafişierului/documentului.Compresie fără pierdere dedate. Cel mai folosit formatpentru expunere pe mpresie fără pierdere dedate 24 bit. Poate înlocui liberformatul GIF şi poate fi folosit înlocul formatului .tiff Suportăinterrelaţionare, transparenţă,gamma.Standard liber , poate firecunoscut doar de unelenavigatoare de internet;combină avantajele oferitede formatul TIFF şi deformatul GIF furnizândaceeaşi calitate pentru undocument dar la dimensiunimai mici.pdfPDF(PortableDocumentFormat)4-64 bit adâncime. Dimensiunemaxim recomandată. Folosit înprincipal pentru livrarea/expunerea documentelorimagine.Este necesară aplicaţiaAdobe pentru vizualizaresau un program adiţionalcare extinde funcţionalitateaaplicaţiei.wavWave .Windowsmedia.Un format necomprimat carepoate fi folosit de obicei fără a finevoie de un suport adiţional de8, 16, & 32 bit. Înaltă calitate.Fişiere de dimensiuni mari, potfi folosite şi de calculatoare Macprecum şi de cele obişnuitePC.Biblioteca Naţională a României - Octombrie 20098

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”HTMLHypertextMarkupLangaugeHTML este o aplicaţie SGML(SGML: Standard GeneralizedMarkup Language, standardinternaţional creat în 1986 (ISO8879) este un meta-limbaj caredefineşte sistemul de adnotareal unui text folosit în mediulelectronic) a fost dezvoltatpentru a uşura modul în care opagină web este redată denavigatorul folosit.XMLExtensibleMarkupLanguageStandard liber creat de W3Ccare conţine un set de regulipentru codificareadocumentelor electronice.Asigură longevitate datelor şiflexibilitate la transferul pe oaltă platformă software.mpgMovingPictureExpertsGroupFormat digital standardizat decătre Moving Picture ExpertsGroup (MPEG); încorporeazăformatele audio si video MPEG1 sau MPEG-2Folosit adesea pentrucrearea înregistrărilor caresunt distribuite/care pot fiaccesate pe internet.aviAudio/VideoInterleaveAudio-video standard creat deMicrosoft şi folosit cu precăderede către Windows’ MediaPlayer. Poate fi înlocuit deformatul MPEGCalitate bună, dimensiunescăzută a fişierului.oggFormat audiovideo de tipcontainerFormatul de fişiere Ogg creatde Fundaţia Xiph.org, a fostcreat drept un cadru de lucrupentru o iniţiativă mai largă cuţinta dezvoltării unui set decomponente pentru codificareaşi decodificarea conţinutuluimultimedia.Atât codificarea cât şidecodificarea suntdisponibile gratuit.HTML nu oferă informaţiidespre structura textului;câteva caracteristici depindde navigatorul web folositBiblioteca Naţională a României - Octombrie 20099

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”3. Denumirea fişierelorDocumentele rezultate în urma procesului de digitizare trebuie denumite astfel încâtalcătuirea colecţiilor, stabilirea relaţiilor logice să nu fie îngreunată. Există două posibilităţi:1. folosirea unei scheme alfa-numerice care să reflecte numerele folosite deja încatalogarea documentului2. utilizarea unor termeni reprezentativi pentru documentul respectiv.Se pot stabili convenţii pentru nume, tabele cu semne sau reguli (de ex. reguli referitoarela punctuaţie şi la majuscule) uniformizarea acestora fiind un aspect foarte important.Biblioteca Naţională a României propune următoarea structură a numelui de fişier:Cota/nr. inv TD secvenţa.extunde:- cota sau nr.inventar- reprezintă cota obiectului digitizat (sau numărul de inventar);- câmp alfanumeric, număr variabil de caractere;- TD-- secvenţa-tipologia documentară;identifică tipul documentului (vezi mai jos codurile);câmp alfanumeric din doua poziţii:o o majusculă pentru clasa de documente;o un număr pentru tipul documentului în cadrul clasei (este 0 dacă nuexistă subclasificare).-poziţia obiectului digitizat în cadrul unei structuri (de exemplu identificănumărul paginii într-o carte, sau al unei melodii pe un CD);câmp numeric din minim 2 cifre;este 00 dacă obiectul digitizat nu este structurat;se completează obligatoriu zerourile (de ex. 07, 095, 0087 etc.).-reprezintă extensia (tipul fişierului);ex.: .tiff, .jpg etc.- .extBiblioteca Naţională a României - Octombrie 200910

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci”3.1 Excepţie: Documente din arhiva istoricăCota(Fondul) Dosar docnnn secvenţa.extUnde:- cota sau fondul- reprezintă cota obiectului digitizat (fondul din care provine);- câmp alfanumeric, număr variabil de caractere;- dosar-reprezintă numărul dosarului în cadrul fondului;câmp alfanumeric, număr variabil de caractere;se vor completa zerourile- docnnn- secvenţa- .ext-reprezintă reprezintă numărul documentului din cadrul dosarului;câmp alfanumeric;nnn este un numărexemplu: doc005, doc157 etc.;reprezintă numărul paginii din cadrul documentului (nu al filei);câmp numeric, număr variabil de caractere;reprezintă extensia (tipul fişierului);ex.: .tiff, .jpg etc.NOTĂ: grupul cota(fond) dosar docnnn constituie cheie de regăsire a obiectelor ceaparţin aceluiaşi dosar.Exemple:Biblioteca Naţională a RomânieiBNR XI-92 M0 001 (reprezintă coperta de la un manuscris)BNR CR-XVII-I-63 C1 101.TIF (reprezintă a 101 înregistrare dintr-o carteveche digitizată – nu neapărat pagina 101)BNR AI-27-1 M3 00.jpg (reprezintă o scrisoare din arhiva istorică)Biblioteca Academiei Române-periodice RAL Multimedia Fond Titlu AN de vârsta sau VOLUM ANcalendaristic Nr. P.tif respectiv extensia .jpgcărţi/manuscrise in volum RAL Multimedia Fond COTA P sau F.t

Comisia de specialitate pentru digitizare – pilonul tematic „Biblioteci” Biblioteca Naţională a României - Octombrie 2009 2 ”Ghid de digitizare – pilonul tematic ”Biblioteci”, versiunea 01/30.10.2009 a fost realizată în cadrul Comisiei de specialitate pentru digitizare - pilonul tematic ”Biblioteci”, prin

Related Documents:

Ghid de scanare automata a canalelor TV Se apasa tasta “MENU” de pe telecomanda, astfel se intra in meniul principal al ST-ului. Cu ajutorul tastelor sus /jos se alege submeniul “ Setare sistem”. Sediul Central: Sos. Bucuresti-Ploiesti, nr.42-44, sect.1, Bucuresti

Ministerul Sănătăţii Ghid de diagnostic şi tratament al sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare de segment ST Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 608bis din 03/09/2009, Actul a intrat in vigoare la data de 03 septembrie 2009 Grupul de Lucru pentru diagnosticul şi tratamentul sindroamelor coronariene acute fără supradenivelare de segment ST din cadrul Societăţii .

Initiere in optimizarea pentru motoarele de cautare Ghid Introductiv . . Din pacate, aici apare prima mare problema: Lista completa a criteriilor utilizate este secreta si in plus se schimba destul de des. Din fericire, exista alternative: Cei care se ocupa de optimizarea pentru Google, specilistii S

Manual de referinţă pentru Rosemount Seria 5300 (număr document 00809-0100-4530) Manual de referinţă pentru Rosemount Seria 3300 (număr document 00809-0100-4811) Ghid de instalare rapidă pentru Rosemount Seria 5300 (număr document 00825-0100-4530) Ghid de instalare rapidă pen

2. Manual de Utilizare Phantom 4 3. Manual Quick Start Phantom 4 4. Ghid de siguranta si disclaimer Phantom 4 5. Ghid de siguranta pentru Bateria Inteligenta Phantom 4 Va recomandam sa urmariti toate videoclipurile de pe site-ul

JOE DISPENZA (digitizare: proXtu) Pag 3 D i s t r u g e - ți O b i c e i u r i l e N o c i v e MULŢUMIRI Cei care fac ca visurile noastre să devină realitate sunt oamenii de care ne înconjurăm şi care ne împăr

o F 3 o l-. o U,SU fir o. rd 'ii E E ez;-E E,g tr 6.i-{ rd . U da Ed!r.-, gB 5 rA' 86 E P {E (-(Ut o,' .9 F{'E- u E.y tJ.l .C U (u ,qEfiiE ElE f;EHEEE.flEEE

Zoo Animal Nutrition IV Zoo Animal Nutrition IV (2009) was edited by M. Clauss, A. Fidgett, G. Janssens, J.-M. Hatt, T. Huisman, J. Hummel, J. Nijboer, A. Plowman. Filander Verlag, Fürth ISBN-13: 978-3-930831-72-2 To obtain a copy of the book, contact Filander Verlag at info@filander.de Dierenfeld, E. S. Conservation collaborations: nutrition .