EX LIBRIS - 2014 - BJBRAILA
EX LIBRIS - 2014Biblioteca Jude\ean Panait Istrati- un nou ă,care porneşte de laarhitecturaaleasă,delaserviciileoferite şi mergepână la stabilireaprogramuluidefuncţionare.Nu-igreu să ne dămAdrian Dragoş Neaguseamade acesteDirectorBiblioteca Judeţeană Panait Istrati detalii, dacă avem oBrăilaanumită experienţă alecturii şi dacă facemcomparaţie cu alte spaţii asemănătoare din țară.Fondată acum 133 de ani, Biblioteca JudeţeanăPanait Istrati, principala instituţie de informare şidocumentare a cetăţenilor Brăilei nu a beneficiatpână în anul 2013 de un spaţiu adecvat derulăriiserviciilor pe care o astfel de instituţie trebuie săle ofere comunităţii.Biblioteca a beneficiat în timp, demai multe spaţii, reușind să ofere continuucolecţii şi servicii noi. Trecând prin cele douărăzboaie mondiale, văduvită de epurărilecomuniste, Biblioteca a renăscut de fiecare dată,completându-și fondul de documente într-unritm optim, astfel încât în anul 1972, la împlinireaa 90 de ani de la înfiinţare instituţia primeşte caspațiu imobilul din Piaţa Poligon, nr. 4, care seimpune în mentalul comunitar brăilean ca oază alecturii. Pas cu pas, sunt dezvoltate sistemele deinformare a cititorilor, la un nivel superior pentruacel moment și se realizează catalogele alfabeticeşi sistematice ale Sălii de lectură, concomitent cuorganizarea publicațiilor pe formate. Dezvoltarearapidă a colecţiilor impune delimitarea și creareade spaţii noi, care să răspundă serviciilor în cursde adaptare la cerinţele comunităţii. Apropiereacentenarului instituţiei din 1981 a dat startulgăsirii unui nou sediu pentru Bibliotecă din cauzadegradării avansate a clădirii din Piața Poligon ceimpunea o restaurare totală. Spațiul ce se conturaa deveni sediu pentru Bibliotecă este clădireade pe Calea Călăraşilor, nr. 29. Anul 1989 găseaspaţiul respectiv aproape finalizat pentru agăzdui biblioteca, se făcuseră unele achiziţii derafturi de depozit, sisteme moderne de detecţiea incendiului; mai rămăseseră de achiziţionatlifturi de materiale şi persoane. După 1990,părea că totul se derulează împotriva dezvoltăriibibliotecii brăilene. Contrar strădaniilor noastreimobilul din Calea Călăraşilor devine Facultateade Inginerie, Biblioteca întorcându-se la vechileprobleme de spațiu. Identificarea altor soluțiidevine o prioritate. Astfel Consiliul JudeţeanBrăila, dispune mutarea acesteia, temporar, înclădirea din Calea Călăraşilor, nr. 52, cunoscutăși sub denumirea de Casa Tineretului. Mutareaunei biblioteci este întotdeauna o activitatecomplexă și dificilă, astfel mutarea din anul1995 a sutelor de mii de volume, a durat maibine de 9 luni şi a presupus un efort materialşi uman la parametri maximi. Transferul lanoua locație nu a însemnat și finalizarea tuturorproblemelor. Datorită creșterii colecțiilor crizaspaţiilor se permanentizează, dublată de o altăcriză - automatizarea serviciilor, care în formăsimplă însemna înlocuirea evidenţei publicaţiilorşi a cataloagelor tradiţionale cu cataloagele însistem informatic.Această trecere a presupus o nouădimensionare a serviciilor tehnice cât şi acelorcu publicul. Nevoia de adaptare a personaluluila echipamente şi modalităţi noi de lucru aînsemnat și nevoia permanentă de a instruicititorii, de a utiliza noi instrumente. Oricum, lanivelul anilor 1996 – 1999 biblioteca brăileană seafla într-o perioadă de acumulare a informaţieinecesare cataloagelor instituţiei astfel încât acestinstrument să devină de maximă utilitate cititorilor.1
EX LIBRIS - 2014În această perioadă Primăria Municipiului Brăilaatribuie spre folosinţă gratuită, pentru extindereaserviciilor, clădirile din strada Belvedere, nr.3-5 şi începe un nou proiect de bibliotecă caresă cuprindă zona ocupată de clădirile din PiaţaPoligon, str. Oituz şi str. Belvedere. Suprafaţadelimitată de străzile de mai sus este de peste2.800 de mp, oferind în acest mod o suprafaţăsuficientă pentru o bibliotecă modernă, în plincentrul municipiului.Trecerea într-un nou mileniu a reprezentatpentru bibliotecă o nouă pagină în istoria sa –începerea proiectului de restaurare și reabilitare amonumentelor de patrimoniu din str. Belvedere,nr. 3 şi Piaţa Poligon, nr. 4, printr-o investiţiede peste 270.000 de euro. Peste trei ani, spațiulreabilitat avea să devină un ansamblu arhitectonicde mare valoare destinat culturii brăilene undese amenajează noi servicii destinate cititorilor:Centrul Cultural American, Colecţii Speciale,Depozit Legal, Mediateca, Ludoteca şi Secţiapentru Copii şi Tineret. Strategia naţionalăîn domeniul educaţiei a vizat implementareala scară largă a Internetului în instituțiile decultură, Biblioteca deschizând în anul 2000Secţia de referinţe electronice şi Internet, laînceput, serviciu contra cost ce devine gratuit dinanul 2005. Acest an marchează transformareabibliotecii tradiţionale într-o bibliotecă mixtă,care oferea acces la publicaţii cât şi la alte serviciide informare. Momentul prefigura pasul următor,când în 2003, Brăila realiza prima bibliotecădigitală din România asociată catalogului on-lineal instituţiei.Anul BIBLIONET-ului, 2009, este onouă etapă de dezvoltare, una calitativă pentrubiblioteca noastră şi una cantitativă pentrubibliotecile comunale şi pentru cele din ţară. Areprezentat un moment de întărire a sistemuluide biblioteci publice de pe raza judeţuluiBrăila şi de reducere a clivajului informaţionaldintre mediu rural şi cel urban. Proiectul nu aînsemnat numai echipament şi acces Internet: aînsemnat şi instruirea bibliotecarilor în utilizareaechipamentelor şi a modalităţilor de îndrumare autilizatorilor. Din acest moment putem vorbi decategorii noi de utilizatori, pasionați de informațiadigitală, cu viziuni și cerințe tot mai complexe.În acest an se realizează de cătreConsiliul Judeţean Brăila, proiectul şi studiile2privind reabilitarea şi construirea unui corp declădire care să poată concentra toate serviciilede informare ale instituţiei într-un singur spaţiuşi crearea de altele noi. Proiectul este depus sprefinanţare în acelaşi an pe Programul OperaţionalRegional 2007-2013, acceptat şi finanţat cu sumade 21.261.861,99 Euro la care se mai daugă şi4.193.589.66 lei TVA şi cheltuieli neeligibile.Noua construcţie de peste 2.300 de mp, cu subsolşi trei nivele, a fost realizată într-un an şi jumătate,încât la finele lunii martie 2013 erau deja mutatetoate compartimentele tehnice ale bibliotecii, iarla finele lunii august toate serviciile erau dejaîn noua clădire. În doar 6 luni fuseseră relocateşi inventariate peste de 300.000 volume, operformanţă din toate punctele de vedere. Nouaclădire a avut parte de un proiect arhitecturalfoarte bun: aşezarea sălilor, legătura dintreele, lumina, sistemul de încălzire, conservareacolecţiilor, proporţiile detaliilor ş.a. Toate acesteadau un bun spaţiu pentru lectură şi activităţi caresă sprijine dezvoltarea comunităţii, un loc ceare un spirit puternic. Este ceva nou, afirmat cumult curaj, consistent şi proaspăt în ansamblulconstrucţiilor de bibliotecă. În biblioteci,timpul şi spaţiul de informare are alt relief, altădesfăşurare. Fiecare utilizator bun – tenace,vizionar – are ritmul lui, cu ţâşniri sau căderiuneori uluitoare. Există manualele elementare,utile, care vorbesc de organizarea unei asemeneainstituţii, care pornesc de la asemenea simpledetalii, dar care prin varietatea serviciilor şi,mai ales, a activităţilor în spaţiul comunitar albibliotecii sunt mereu cu un pas în urmă.Biblioteca este un tărâm al inovaţiei și deaceea credem că este deopotrivă un element deinspiraţie a colectivului care a găsit în acest spaţiuresurse pentru realizarea de proiecte culturale saueducative astfel încât biblioteca să devină un polal comunităţii. Trebuie să ne aducem aminte detoţi colegii noștri care, vreme de peste 50 de ani,au contribuit la dezvoltarea bibliotecii, în specialcelor doi importanţi directori: Gheorghe Pătraşcuşi Rodica Drăghici care au condus biblioteca înaceastă perioadă, precum şi Consiliului JudeţeanBrăila, care în plină criză economică a găsitresursele necesare realizării acestui complexcultural unde se găseşte astăzi BibliotecaJudeţeană Panait Istrati.
EX LIBRIS - 2014Biblioteca are un sediu nouA sosit şimomentul inaugurăriinouluisediualBibliotecii, zi aşteptată cu emoţie demulţi brăileni. După opauză de câteva luni,timp în care bibliotecas-a mutat în casă nouă,iubitorii de lecturăse pot bucura dinnou, căci aşteptareaa luat sfârşit pe 12Laura CAPLEABibliotecarseptembrie.Biblioteca Judeţeană Panait IstratiLa inaugurareBrăilane-au onorat cuprezenţa oficialităţile locale,reprezentanţiai unor instituţii importante şi invitaţi dinţară. Festivitatea de deschidere a început cualocuţiunile personalităţilor prezente, care auapreciat şi omagiat eforturile depuse pentrudeschiderea bibliotecii: Gheorghe Bunea Stancu– preşedintele Consiliului Judeţean, primarulAurel Simionescu, Cristian Vasile Petcu – secretarde stat la Ministerul Culturii, Elena Tîrziman– directorul Bibliotecii Naţionale a României,Florin Filip – directorul Bibliotecii AcademieiRomâne, Neculai Andrei – director ştiinţific laInstitutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltareîn Informatică, Paul Andre Baran – directorBiblionet România.Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean BrăilaPaul Andre Baran, director Biblionet RomâniaDupă aceasta, a urmat tăierea pangliciişi vizitarea oficială a noului sediu condusă dedirectorul bibliotecii Dragoş Adrian Neagu, iar, lafinal, Costel Pătrăşcan a delectat publicul prezentla eveniment cu o serie de caricaturi.(de la stânga la dreapta) Dragoş Adrian Neagu, directorulbibliotecii; Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele ConsiliuluiJudeţean; Cristian Vasile Petcu, secretar de stat la MinisterulCulturii; primarul Aurel SimionescuLa ora 16 cei prezenţi au participat lasimpozionul Clădiri noi de bibliotecă şi influenţaacestora asupra serviciilor oferite comunităţii.Biblioteca Naţională, Biblioteca JudeţeanăOctavian Goga, din Cluj-Napoca şi BibliotecaJudeţeana Panait Istrati Brăila şi-au expus înprezentări succinte spaţiile şi noile servicii oferitecititorilor.Inaugurarea noului sediu al instituţieibrăilene aduce pe o nouă cale pe drumul începutacum mai bine de 130 de ani, de când bibliotecase află în serviciul brăilenilor. Un drum, pe carenoi cei de azi îl construim piatră cu piatră, fiindpe deplin conștienţi de responsabilitatea noastrăfaţă de generaţiile viitoare.3
EX LIBRIS - 2014Importan\a spa\iului pentru adolescen\iîn biblioteca public Biblioteca publicăa secolului al XXIlea este un loc tspaţiiliniştite,închise, cu bibliotecari care şoptesc. Tinerii adulţi *şi adolescenţii cuvârste între 13 şi 18Dr. Hermina G.B. Anghelescuani, sunt o categorieConferenţiar la Facultateade utilizatori interede Biblioteconomie şi ŞtiinţaInformării de la Wayne Statesaţi să menţină legăUniversity, Detroit, Michigantura cu prietenii lor,să fie pe facebook, să joace jocuri video şi aunevoie de un loc al lor unde pot fi ei înşişi. Casalor este primul lor spaţiu, şcoala este al doileaspaţiu şi biblioteca trebuie să fie prima alegerepentru al treilea spaţiu al adolescenţilor. Tineriiadulţi au personalitatea în formare, sunt maturiîn devenire, pot cădea uşor pradă unor tentaţiinocive ce le pot afecta tot restul vieţii într-oclipă de neatenţie. Adolescenţii sunt dornici săexperimenteze tot ce este nou: tutun, alcool, sex,droguri, violenţă. Biblioteca publică le oferă unspaţiu care le cultivă creativitatea şi inventivitateaîntr-un spaţiu ce oferă siguranţă şi confort.În ţările cu servicii de bibliotecă publicădezvoltate, bibliotecarii au fost preocupaţi deaceastă categorie aparte de consumatori deservicii de bibliotecă. Bibliotecile s-au confruntatcu întrebarea unde să fie inclusă secţiuneapentru tinerii adulţi. Acest aspect a fost frecventignorat în marea majoritate a bibliotecilorpublice din România. Sunt chiar biblioteci nouconstruite unde nu s-au gândit nici arhitectul, nici1* Sintagma este folosită în literatura de specialitate română şistrăină, şi se referă la utilizatorii de bibliotecă cu vârsta cuprinsăîntre 18 şi 25 de ani (n. trad)4proiectantul şi nici viitorul beneficiar să prevadăspaţii pentru adolescenţi în noua clădire! Cărţilepentru tineri au fost aşezate la raft în încăpereadedicată copiilor, dar adolescenţii au vârste lacare ei vor să fie văzuţi mai degrabă ca adulţidecât ca nişte copii mai mari. Prin urmare, unelebiblioteci au început să includă secţia pentruadulţii tineri mai aproape de documentele pentruadulţi, dar spaţiul dedicat este câteodată prea micşi neatrăgător, ca o extensie nesemnificativă aunei secţii deja existente a bibliotecii. Din păcate,de cele mai multe ori, totul se reduce la colecţiade cărţi destinate adolescenţilor şi nimic altceva:fără spaţiu separat special amenajat şi fără serviciicu adresabilitate specială pentru adolescenţi.În ce priveşte literatura pentru adolescenţi înRomânia, aceasta este deosebit de precară. Niciscriitorii nu li se adresează adolescenţilor. Nuexistă nicio revistă specială destinată acesteicategorii de vârstă. Aşadar, este mult de făcutpentru adolescenţii din România!Este crucial pentru tineri să simtă că aupropriul spaţiu în biblioteca lor publică. Ei aunevoi de informare, dorinţe şi necesităţi diferitede ale copiilor şi de ale adulţilor. Prin includereaîn bibliotecile publice a unui spaţiu atractiv,dedicat adolescenţilor, mulţi non-utilizatori vorfi atraşi la bibliotecă, transformând bibliotecaîntr-un mediu sigur pentru studiu, pregătireatemelor şi a examenelor, socializare, destindereşi recreere. Existenţa unui spaţiu atractiv pentrutineri va aduce fizic tinerii în biblioteci, ceea ceeste o oportunitate de a-i atrage către lectură,audiţii şi programe.Autoarea Kimberly Bolan în Spaţiipentru adolescenţi: ghid pas-cu-pas pentrubiblioteci, spune Azi adolescenţii au nevoiesă fie utili, respectaţi şi să aparţină cuiva, iarbibliotecile sunt spaţii ideale pentru ca acestelucruri să se întâmple. Prin crearea unui spaţiuproiectat special pentru tineri, bibliotecarii
EX LIBRIS - 2014creează premiza unei perfecte oportunităţi de aîmbrăţişa cu maximum de deschidere aceastăgrupă de vârstă (Feinberg & Keller, 2010).Bibliotecile publice trebuie să-şi aminteascăfaptul că adolescenţii de azi sunt plătitorii detaxe de mâine şi susţinătorii bibliotecii de mâine,atât financiar cât şi politic. În secolul al XXI-lea,biblioteca publică trebuie să depună eforturi săatragă utilizatori pe termen lung.În ultimii zece ani au fost multe bibliotecicare au înţeles cât de important este spaţiul pentruadolescenţi şi au luat măsuri în proiectele debibliotecă pentru a transforma spaţiile existentepentru a rezolva nevoile adolescenţilor. Un pasfoarte important în acest proces este de a seasigura că centrulpentru adolescenţiesterezervatîn mod stricta d o l e s c e n ţ i l o r.Biblioteca Publicădin Detroit (BPD)este un exemplude instituţie cares-atransformatremarcabil pentrua amenaja unspaţiupentrutineri. Ei l-aunumitHYPETeenCenter.HYPEprovinede la Helping Young People Excel (Sprijinireatinerilor să exceleze). Site-ul lor spune BPDrecunoaşte că tinerii au nevoie de propriul lorspaţiu să înveţe, să exploreze sau pur şi simplusă-şi petreacă timpul liber. Unul dintre celemai bune lucruri despre Centrul HYPE al BPDeste că acesta este exclusiv pentru adolescenţi.Personalul de securitate este amplasat la intrarepentru a asigura doar accesul adolescenţilor înacest spațiu. Adolescenţii de la BPD au şi uncard pentru Centrul HYPE pe baza căruia suntadmişi în acest spaţiu, card pe care îl pot folosişi pentru împrumutul acasă al publicaţiilorde care au nevoie. Acest card le permite şi săacceseze de acasă materiale în format electronicdin colecţia online a Centrului HYPE. Blocareaaccesului copiilor sau adulţilor în acest spaţiu şiprimirea unui permis de bibliotecă separat ajutăadolescenţii să simtă că sunt importanţi, speciali,independenţi şi demni de mica lor lume dinbibliotecă.De asemenea, Centrul HYPE al BPD leoferă un spaţiu departe de restul bibliotecii unde einu trebuie să fie tăcuţi. Ei se pot juca jocuri videosinguri sau au turnee cu prietenii la consolele dejocuri, privesc filme la staţii DVD confortabile,ascultă cea mai nouă muzică pe CD-uri şi pot să sedistreze şi să chicotească cu prietenii lor. CentrulHYPE este proiectat astfel încât separă zona deteme de zona de recreere, care este importantă îndesignul unui spaţiu inteligent pentru adulţi tineri.Pentru că spaţiul pentru adolescenţi trebuie să fierelaxant, primitor şi izolat fonic. Centrul HYPEesteînchis,cu camere destudiu în grupcu geamuri şipereţi căptuşiţi,care permit ozonă de studiuliniştită,carele permite ală.Dincauzaacestorzoneatent gândite,acest spaţiu debibliotecă a devenit un loc unde adolescenţii dinDetroit doresc să-şi petreacă timpul atat în zilelefriguroase de iarnă cât şi în timpul vacanţei devară.Alt pas în crearea unui spaţiu de succespentru tineri este să se identifice ce nevoi şiinterese ale tinerilor din ziua de azi existăşi asiguraţi-vă că spaţiul pentru ei le deţine.Adolescenţii îndrăgesc noile tehnologii – ei ştiucum funcţionează computerele aproape mai binedecât o fac bibliotecarii. Adolescenţii au nevoiede propriul lor computer în bibliotecă. În multedin bibliotecile publice sunt calculatoare pentrutineri şi calculatoare pentru adulţi. Aceasta neduce înapoi la ideea că adolescenţii nu trebuietrecuţi cu vederea şi ca staţiile lor de lucru nu potfi amplasate oriunde. Deşi am menţionat nevoialor de a sta pe reţele sociale cum este Facebook,5
EX LIBRIS - 2014ei au, de asemenea, nevoie de acces la programecum este pachetul Microsoft Office, precum şiacces la bazele de date educaţionale care îi ajutăla temele pentru acasă şi studiile de cercetare.Tinerii adulţi din gimnaziu şi liceu au nevoie decalculatoare în spaţiile lor care să le permită sădiscute între ei fără a-i deranja pe cei din jurul lor.Alt element important al spaţiului pentrutinerii adulţi al unei biblioteci publice este de avă asigura că este un spaţiu atrăgător din punct devedere estetic, că este un spaţiu pe care îl doresctinerii şi nu ceea ce vrea personalul bibliotecii.Este important a se primi un feedback de lautilizatorii care vor folosi acest spaţiu, pentrucă este uşor săfacem presupuneriincorecte asumândcă noi bibliotecariiştim ce-şi doresctineriipentruspaţiul dedicat lor.Aceasta înseamnăcă tinerii trebuiesăfurnizezeinformaţii atuncicândseiaudecizii cu privirelamobilier,culorile vopselei,iluminaresaucovoare. Pentrubibliotecile care au un buget mic, a decora o zonăpentru adolescenţi nu ar trebui să coste foartescump. Adolescenţii nu au pretentii mari. Aşadar,un spaţiu prietenos, aerisit, cu fotolii colorate şiconfortabile va fi suficient. Spaţiul fizic nu estesingura parte a unui spaţiu pentru adolescenţi pecare trebuie să ne concentrăm. Dotarea tehnicăe mai importantă decât mobilierul. Atmosfera şiambientul sunt, de asemenea, aspecte importante.Spaţiul acesta va atrage tineri adulţi încazul în care ei nu se vor simţi restricţionaţi dereguli şi bibliotecari omniprezenţi. Personalultrebuie să fie prezent, dar să păstreze o distanţăsigură astfel încât adolescenţii să poată să se simtăei înşişi. Regulile bibliotecii tradiţionale, cumar fi vorbitul şi mâncatul, trebuie să fie relaxatefoarte mult. Mulţi tineri accesează biblioteca6direct după orele de şcoală şi au nevoie de un locunde ei să se relaxeze şi să se simtă separaţi deziua de şcoală.Un alt exemplu de spaţiu deosebit pentruadolescenţi este Teen’Scape al Bibliotecii Publicedin Los Angeles. Aici găsim peste 20 de calculatoare de unde tinerii pot accesa Internetul şi potlucra la temele pentru acasă. Ei numesc încăpereacu computere Cyber space şi calculatoarele suntamplasate pe mese rotunde cu scaune capitonateîn jur. Un spaţiu cu adevărat impresionant pentrutinerii adulţi este The Loft la Biblioteca PublicăEvanstone în Evanstone, statul Illinois. Acestspaţiu a fost unul dintre câştigătorii Com
Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila Biblioteca Jude\ean Panait Istrati - un nou început găsirii unui nou sediu pentru Bibliotecă din cauza degradării avansate a clădirii din Piața Poligon ce impunea o restaurare totală. Spațiul ce se contura a deveni sediu pentru Bibliotecă este clădirea de pe Calea Călăraşilor, nr. 29.
About Ex Libris Ex Libris, a ProQuest company, is a leading global provider of cloud-based solutions for higher education. Offering SaaS solutions for the management and discovery of the fullspectrum of library and scholarly materials, as well as mobile campus solutions driving student engagement and success, Ex Libris serves thousands of .
B. With Ex Libris Ex Libris Basecamps Website to communicate between JULAC and Ex Libris Two Basecamps for overall documentation for CJK development Ex Libris SalesForce website Report problems, messaging on opened cases, and track status Onsite workshops and training Face to face discussion on various issues
Ex Libris does not claim any ownership of the Community Zone records and, in fact, has created an Advisory Group to assist in guaranteeing that this open . data philosophy is implemented and retained in the best manner possible. In contrast with some vendors that keep their data closed, Ex Libris is committed to openness.!
The information herein is the property of Ex Libris Ltd. or its affiliates and any misuse or abuse will result in economic loss. DO NOT COPY UNLESS YOU HAVE BEEN GIVEN SPECIFIC WRITTEN AUTHORIZATION FROM EX LIBRIS LTD. This document is provided for limited and restricted purposes in accordance with a binding contract with Ex Libris Ltd.
6 Ex -Libris Aleph 7 SirsiDynix Unicorn, Symphony 8 Civica Spydus 9 Ex -Libris Voyager Library Management System to which Liber8 w ill connect . Note that only some LMSs have specific numbers. For all those not listed use value 3. 3 ConnectionMode List LMS Protocol SIP2
por el personal de la biblioteca para identificar los ex libris que aparecen en los libros donados por el Conde de Romanones al Patronato de la Alhambra y el Generalife en 1909. Este trabajo se realizó para ser incluido en la publicación conmemorativa de los cien años de la creación de la biblioteca del Patronato de la Alhambra.
Ex Libris The newsletter of the American Library in Paris is published quarterly in March, June, September, and December. Back issues available online. REFLECTIONS ON EVENINGS WITH AN AUTHOR In five and a half years, there have been so many wonderful events, but the time that comes to mind the most were the
Sample Paper – Accountancy (2020-21) General Instructions: 1. This question paper comprises two Parts – A and B.There are 32 questions in the question paper. All questions are compulsory. 2. Part A is compulsory for all candidates. 3. Part B has two options i.e. (1) Analysis of Financial Statements and (2) Computerized Accounting. You have to attempt only one of the given options.
