Apare în Fiecare Duminecă - BCU Cluj

Pag. 266Dând fiilor noştri nou născuţi astfelde nume, mare va fi şi dobânda noastrăşi mare desamăgirea şi năcazul celor-ceau crezut că prin legea despre matriculene vor trage pe sfoară!Căci ce vor ei adecă?Vor ca prin acele protocoale, pestecâteva zeci de ani deja, dar’ peste vr’ojumătate de veac negreşit, s i poată, cuele în mână, a rita lum ii că doar înaceastă ţeară toţi ş i toate sunt ungu reşti, câ nici naţiile nemaghiare nu m aipoartă alte nume decât ungureşti!Ce voim noi prin purcederea arătatămai sus la alegerea numelor?Si-’i facem s i se taie în p ro p riu llor cuţit!S i- i strîm torăm în tr acolo, că, eiînşişi cu propriile protocoale s6dovedească lumii si urmaşilor uostri, naţionalitatea noastră cea cu rată, vedită în numele naţionale,precum şi în cele străbune, aducitoare aminte de m arii noştri străbuni,Romani, dela care suntem coborîtori!Şi mare e dobânda aceasta, ne maiţinând seamă de aceea, că ce f r n o să fie când vei auzi răsunând r e toateplaiurile româneşti, numai n i ,rnaţ ionaleşi străbune!/Legea matricule! e un Sp0itor pusIn mâna slujbaşilor*de stat) cu care eise spoiască toaţg ţinuturile noastre în co lori neaoşe ngureşti, — noi prin purcederea j ’etată, îi vom face de rîs peaceşti spoitori, silindu -i ca tocmai eiînşişi se spoiască ţinuturile noastreromâneşti în cele m ai româneşti colori /.Aşa sfi facem fraţilor Români! Sfijurăm că aşa vom face! Acum mai multca ori-şi-când se ne arătăm cuminţi şi is teţi în umblările noastre, ca ispita să nune poată prinde în cursa ei. Sfi ne aţi nem cu bărbăţie şi înţelepciune în calearfiului, făcându-’l sfi treacă peste noi caapa peste petri, fără a ne putea strica, cichiar mai vîrtos şi mai frumos scoţându-nela iveală!f.M.FOAIA P O P O R U L U IUn respuns.Ni-se pune următoarea întrebare:Gilău, Aug. 1895.D-le Redactor,Venind în 22 Septemvrie n. MaiestateaSa Împeratul-Rege la Huedin la marile ma nevre, comunele din cercul acesta se pregătescde primire. Feneşul-săsesc spre pildă, a vo tat 35 fl. din lada comunală pentru 3 căruţecu 20 persoane. Ce ţinută va fi mai bine seaibă poporul noştru, rogu-ve se ne împărtă şiţi în „Foaia Poporului" ?G.u.#Bărbaţii noştri conducători au hotă rît următorul lucru:Poporul român sfi ese întru întimpinarea Maiestăţii Sale Împfiratului-Regeori-cât de mult, şi sfi-’l primească cu toatăînsufleţirea şi dragostea ce el avut-ototdeauna şi o are şi azi pentru înălţatulîmpfirat, dovedindu-’f în acest chip în crederea şi dr&g?5tea sa.Un l' cru în si s i nu-’l fa c ă ! ş ianume,,nu se ducă sub conducer e „slujbaşilor de stat : prim ari, no tari, solgâbirae, şi alţii, ca sfi nu se poatăaceştia mândri pe nedrept, că ei ar fiadevăraţii conducfitori ai acestui popor,ş i că poporul român a r f i mulţumit cuei, precum s a r vedea din aceea, dacăpoporul s’a r a rita în fa ţa M aiestăţiiSale sub conducerea lor!Să-’i lăsăm singuri!Poporul sfi-’şi aleagă conducfitori dinsînul seu, pe Români buni, primind peMaiestatea Sa cu «se trăească» şi nu custrigăte ungureşti, precum le va poruncislujbaşii unguri celor-ce s’or duce cu e i !Steaguri străine sfi nu primească sele pună în frunte!Aceste sfaturi rugăm sfi fie urmateşi altfel sfi nu se purceadă!Dacă s’a votat deja de primării banide căruţe, meargă oamenii cu ele pânăla oraş, dar’ acolo sfi nu se pună subconducerea solgâbiraielor ori notarilor!0 framoasă i s # iîn zilele aceste a sosit din ? r*s (îaFrancia) o alta veste pentru noi îmbucurătoare. Este în acel strălucit oraş o şcoalăînalta, numită Universitatea »Sor6ona«gaceasta una dintre cele mai vestite universităţidin lume. Capetele cele mai luminate sftntprofesorii ei, şi cei mai deştepţi şi mai în flăcăraţi, dar’ totodată drepţi oameni es depe băncile acestei şcoli.Studenţii învăţând aci, primesc dela pro fesori anumite întrebări, pe cari ei se ledeslege în scris, descosându-le şi frămentăndu-le pe larg din toate punctele da vedere.Studenţii aci, nu sdnt nişte băieţi, ci sftnttoţi aşa zicând bărbaţi, şi eşind de acolo, în tră deloc în slujbe mari de profesori, medici,ingineri etc.Din şcoala aceasta înalta au eşit şi ceimai străluciţi bărbaţi, cari au ridicat Româniade azi şi care acum o conduc cu atâta pricepere şi avent pe calea înălţării repezi, şiacolo se crese şi azi mulţi tineri români încă,cari sftnt nădejdea mândriei a neamuluiromânesc. Aleargă acolo se soarbă căldurăşi învăţătură tineri de frunte din toate ţerileşi dela i'Pate popoarele.în ăîîul şcolar trecut, s’a dat acestor ti neri fruntaşi dgja fruntaşa universitate, dreptîntrebare de deslegare: starea Romanilor dinUngaria ş i Transilvania, că au ei ori nudrept se lupte cum se luptă ş i s i ceară ce cer}Tinerii universitari, călăuziţi "numai desimţământul adevărului celui curat şi a drep tului celui dumnezeesc şl omenesc, neorbiţide vr’o patimă, gândindu-se asupra dreptuluioamenilor şi cetăţenilor cari nu mai trebuese fie în acest veac al luminii robiţi şi împedeeaţi în desvoltarea lor de cătră semeniilor, — au deslegat întrebarea aşa că ne-audat întru toate desevîrşită dreptate, înfierânddorinţa ş i ţinuta Ungurilor de a ne apăsa ş iscurta într'ale noastre drepturi!Ne veseleşte mult această faptă, însem nând şi ea o frumoasă isbândă a luptei noastre.Ea trebue să întărească în fiecine credinţa,că bun e drumul pe care mergem, şi câ peacest drum mergând la bine avem să ajungem,ori-cât de multe ar fi pedecile ce apăsătoriinoştri încearcă se ni-le pună înainte.Se lărgesc frumos în giurul nostrucercurile ce ne sftnt spriginitoare, şi se strîmtează tot mai mult cele potrivnice.Acei tineri ajungând în slujbe în ţerilelor, vor fi tot atâţia bărbaţi la cari îndreptându-ne, adăpost şi sprigin vom afla, şi deacesta airem şi acum, dar’ mai alesarelipsă ave-vom într’un viitor, poate chiar fi irieapropiat, când se se hotărască şi de-a noa stră soarte.Din Tinca.IPoe ii poporale.Alt vers al Ianeului.D in P ian u l-d e-jo s.Cules de I l i e A n d r o n e , june.Sus la vîrful munteluiLa poalele braduluiîn potecul Ianeului,Este-un voinic răzimat.Cu per galbin retezat,Dar’ voinicul cine-o fi?Iancu-i cu calu ’nşelatDe Unguri îneuugiurat!Strigă muma Ianeului:„Fugi, Iancule* de-acolea„Că te-ajunge potera!*Dar’ Iancu din graiu grăia:.„Fie, maică, nu-’ţi păsa,„Că nu-’s nevastă cu condu„Ca se zie că nu mai poeiu,„Nici nevastă învelită„Se-’mi fie de Unguri frică,„Că-’s voinic cu comanacT,Şi cu perul retezat.j,Mîn potera vândălag!".Culese de Ş t e f a n A r d e le a n .Merge dracu pe păreuCu sumanul meu cel reu,Fetele gândesc eă-’s eu.D in B ă iţă (1. Deva )Culese de V a le r la P o p e sc u .Taci, pasere, nu cântaPân’ nu ’nverzeşte frunza,Că nu-i cine te-asculta,Nu cânta cu glas doiosCă bădiţa-i mănios.Patru vaci am în ocol,Poţi merge la podişorCu poalele ’mpăturate,Că nu s'or mângl de lapte.Badea meu îi cu per lungînzadar, nu-’s boi în jug,Badea meu îi cu per creţDar’ nu sftnt porci în coteţ.Du-te dor, unde-ai pornitUnde-’i fi bine primit,Du-te printre fiori de fânVîră-te la badea ’n sîn.Şi se ştii, dorule, ştiiBădiţa de te-a primiŞezi la el cât îi trăi,La mine se nu mai vi!.Dă, Doamne, noroc şi traiu,Cui facil cale pe plaiu,C’or făcut-o doi cu doiMergând cu sare la boiAtingându-’şi buze moi.Fă-me, Doamne, ce mi faceFă-me primură ’nvărgatăPeste Sibiiu aruncatăNici ventul se nu me bata,Nici soare se nu me ardăNumai badea se me vadă.Cântă,Că deCântă,.Că de./cucuie, că-i vară.mâne-i iarnă eară,cucuie, că-i binemâne iarna vine.

Nr. 34Pag. 267FOAIA PO PO RU LU IGospogirie na fiece!Ţeara aceasta, sau mai limpede zis,germanele popoare ale ei, cari varsă ca cugăleata bani grei îu vis ieria ţerii, trebue sese iee de gâuduri de ce fac descreeraţiii risi pitori ce au ajuns a-’şi putâ învîrti după placmânile prin acea vistierie. Câte numai le trăsneşte prin minte, toatele fac, dacă acele Ie pot aduce la oare-carefală. Nu le pasă că risipesc banii pe nimicşi înglodează ţeara în datorii, căci şi aşa ceimai mulţi locuitori ai ţerii sftnt doar’ ne maghiari, şi pe aceştia lasă-’i se sărăcească.Fac la palate în cari ei se se răsfeţe,ajutură la teatre ungureşti, ridică şcoli şiKisdedov-uri ungureşti acolo unde nici cioarelen’au lipsă de ele, pun în pensie la slujbaşişi dascăli de-ai lor ce ar mai putâ de altfelosteni şi ridică în locul lor pe alţi tineri şimai flămânzi, plătesc la foi scrise de câţibuni şi nebuni de Jidănaşi ce zic că ţin cuUngurii, prin toate orăşelele, şi câte şi maicâte, dar’ mai ales mare risipă fac acum cupregătirile pentru milleneu! Te înspăimânţice fac! Despre venitele şi cheltuelile ţerii sefac în tot pătrarul de an socoteli.Făcendu-se acum la jumetatea anuluisocoteala cheltuelilor pentru cuartalul al doileaal acestui an (lunile Aprilie, Maiu şi Iunie)s’a dovedit, că în asemănare cu acelaşi cuartaldin anul trecut, în anul acesta s’a r i s i p i tm a i m u lt c u opt m ilio a n e ş i j u m e t a tef i o r i n i ! (Un milion are o miie de mii deflorini în sine).E acesta un lucru grozav de trist, dincare înse noi avem se tragem a noastră în văţătură: Nu mai siint vrednici aceşti oamenise stee singuri în fruntea ac- stei ţeri, căciau s’o înfunde în toate nevoile de n’o s’o maipoată desgloda nici toată haita jidovească, citrebue se lucrăm din răsputeri popor cupopor, ca se ajungem cât mai curând a-’iputâ înfrâna şi aduce la calea cea bună, de acârmul ţeara în înţelegere şi cu noi popoarelenemaghiare, cari se le oprim în facerea paşilorcelor de tot nebuni.Tristele stări nici-odată pe noi se nu nedesnădăjduească, ci totdeauna ele se ne fiemai ales îndemnul a ne îneorda în opintirilede-a ajunge se putem îndrepta şi noi cumpănaţerii acesteia, pe care cu toţii o susţinem, şica atare cu toţii avem dreptul a hotărî desoartea ei!D in B ucium -sat.Culese de M o is e T o m a , june.Mult mă ’ntreabă oare-cineUnde-i carnea de pe mine ?Măi, omule-ai nebunit?Carne-o fost şi s’o topitDe jele şi de urît!Mei, omule-ai căpiiat?Carne-a fost şi s’o uscatDe jele şi de bănatŞi de câte m’au mâncat!.De-ar fi câmpul floriceleN’aş trăi cu-atâta jele,Dar’ câmpu-i cu tătăişiŞi trăesc cu multe griji,Că dările se ’nmulţescŞi n’am bani să le plătesc!Dragostea de UnguroaieCa şi carnea cea de oaieCum o pui la foc se ’nmoaieEar’ dragostea de Româncă,Ca carnea cea de junincă,Că şi domnii o mănâncă.Legea comunală.(Urmare).§. 30. Comuna nu poate face lucru dedesbatere, ci e îndatorată a împlini negreşitporuncile privitoare la administraţia (condu cerea) de stat şi comitatensă, date de guvern,de comitat şi de slujbaşii aeestora, deasemenean’are voe a se împotrivi nici hotărîrilor aduseîn treburi disciplinare şi ridicate la valoarede drept.§. 31. Oraşele cu magistrat (sfat) re gulat, stau sub supravegherea vice-comitelui,ear’ comunele mici şi mari sub aceea a maimarilor lor din cerc. Pe această cale primescporuncile dela comitat şi în această privinţăse înţeleg cu comitatul tot pe calea acestormai mari cercuali ai lor.4 'a p itlu l IV .Despre „representanţa comunală"(sfatul, comitetul comunal).§. 32. Comuna se cârmueşte şi îşi duceîn deplinire drepturile sale do cârmuire prinaleşii sei, prin „representanţa comunală* s’au„comitetul comunal1*.Numărul membrilor în acel comitet edupă-cum e numerul poporului, anume defiecare 100 suflete câte un membru în comitet.Numerul întreg al membrilor nu poatefi: în comune mici mai puţin de 10 nici maimare de 20; în comune mari mai puţin de20 şi mai mare de 40 ; în oraşe cu „magistrat"regulat mai puţin de 48 şi mai mare de 200.Acel comitet îl formează : pe jumetateacei locuitori ai comunei, cari plătesc cea maimare dare de avere sau proprietarii maioreni,ori împuterniciţii fetelor maiorene, cari plătesccea mai mare dare după averea ce zace pehotarul comunei, împuterniciţii văduvei sauai femeilor despărţite pe cale legală, şi apersoanelor de drept; tutorii minorenilor şicuratorii celor-ce stau sub curatorie; — ear’ceealaltă jumetate o fac: aleşii din parteaalegătorilor, şi afară de aceştia şi membriiprimăriei cari au drept de votare pe temeiulslujbei ce poaită.Cel mai mare plătitor de dare dupăaverea ce zace pe hotarul comunei poate fimembru în comitetul comunal numai atunci,dacă e cetăţean al patriei. înlocuire prin alţiinumai prin astfel de oameni se poate, carisânt cetăţeni maioreni ai patriei (ţerii) şi cariD in V rani.Culese de J tu sa U n B ă l a nZis’a mama cătră mineSă nu dau gură la nime,D’apoi dracu poate faceSă nu dau la cine-’mi place!.Erunză verde trandafirHai, mândro, să ne iubimCă e vreme de iubitCă câmpul ni-e ’nverzit,Unde caleiUrmă nu faci,Unde şeziNu te mai vezi.Frunză verde ochişaDar’ nu pot, neico, scăpaC’am o soacră simţitoareŞi-o uşe scârţâitoare!Frunză verde rămureaEu, mândră, te-oi învăţa:Unge uşa la ţiţinăLa căţauă dă-’i de cinăŞi tu eşi, mândră, *n grădină!.,nu cad sub punctele de înlăturare înşirate în§ 34.§. 33. însemnarea numelor membrilorîn comitet ce nu cad sub alegere (adecăcelor după avere), se înoeşte şi îndreaptă înfiecare an.înoirea se face pe temeiul protocoalelorde dare, şi adecă în comune mici şi mariprin pretorul, în oraşe cu magistrat, prin ocomisiune pe care o alege comitetul.însemnarea aceasta făcută în rîndnealăde pretor, e a se pune la casa comunală sprevedere obştească pentru timp de cinci zile,cari sflnt a se aduce de mai nainte la cuno ştinţa locuitorilor.Se poate apela: în contra însemnării în dreptate de pretorul, în timp de 15 zile delapublicarea punerii e spre vedere obştească,ear’ în contra hotărîrii sfatului orăşenesc întimp de 15 zile dela publicarea ei — la vicecomitele (alişpanul) şi de aci în timp de alte15 zile la comitetul comitatului, în contra hotărlrii căruia nu se dă apelare.în amândouă felurile însă are ministrultrebilor dinlăuntru dreptul de a revedea toatăpricina, dacă fişpanul face arătare că s’a vă tămat legea prin vr’o hotărîre de acestea.La statorirea listei (însemnării) şi a şi rului în ea, se ia în socoteală numai darea destat plătită după averea nemişcătoare ce o areomul pe teritorul comunei şi pe deşerturilealăturate la aceea, precum şi după veniturilece le are pe acestea; mai departe darea destat a profesorilor dela şcoalele de stat, con fesionale şi private a învăţătorilor poporali, amembrilor academiilor de ştiinţe (şcoalelorînalte) a redactorilor de ziare, a preoţilor, aadvocaţilor, a juzilor, a notarilor reg. publici,a medicilor, inginerilor, farmaciştilor, chirur gilor, montaniştilor, silvaniştilor, agronomilor,a slujbaşilor de agronomii şi a veterinarilor— se socoate îndoit.în darea bărbatului sau tatălui, e de ase socoti şi darea femeii, precum şi aceea afiilor minoreni, dacă el grijeşte de averea fe meii sau a fiilor minoreni.între bărbaţii, dintre care unul ar ajungeîn comitetul comunal pe temeiul măsurăriisimple, ear' celalalt pe temeiul măsurării în doite a dării de stat, — cel din urmă areântâietate, când vine însă că doi sau mai mulţiplătesc deopotrivă de multă dare de stat, întreaceştia hotăreşte soartea.(Va urma.)A l t e l e .Culese de G e o rg e M u n te a n , june.Bate, vântule, cât poţiDorul din lume să-'l scoţi,Şi-’mi bate cu vifor răuŞi-’mi scoate şi dorul meu,Că nu-’l mai pot alinaFără ’n braţe la mândra,Cu mâna pe subsuoarăŞi gură la gurişoara.Toate păsările-’mi dormîn livezile lui IoanNumai una nu mai doarmeToată noaptea strigă Ioane,Ion în deal, şi Ion ’n valeBusuioc frumos răsare,Busuiocu-i românescOm ca Ion nu-’mi mai găsesc.Mândra cu poale de inDomni aşteaptă şi nu vinCea cu poale de bumbacDuce-’i dorul la deac,Dar’ deacu-i frumos tareNice grija ei nu*oare.

Pag. 268.Biserică nonă. In Bistriţa.Poporul român din Bistriţa, încă în anultrecut, a cumperat cu grele jertfe măreaţa bi serică a „minoriţiloru din loc.FOAIA POPORULUIrească aşa neamul şi biseri.K Şi nu ’i-a fogj.greu de lume, Român ce seWne şi el! Neplăcut ni-a fost şi aceea, că preotul Sbârceacând a venit rîndul la votat, a (eşit afară. *De ce atâta frică?străinii.Y’am scris aceste nu că doară de pa timă aş fi condus, ci numai ca să vadă şi lu mea că ce oameni stlnt unii dintre noi, caritocmai ei ar trebui să stee în frunte cu stea gul românismului în mână şi o fac ca şiei se ştie, că vom pândi totdeauna când degânduri rele vor fi călăuziţi în paşii lor, şi îivom arăta lumii!Văleama.Străinii se îmbogăţesc şi puţinii mese riaşi români duc lipsă!n. a. c.Şi nu numai palărierul din vorbă păţeşteaşa, ci şi ceilalţi, şi aşa şi negustorii români.Programul serbărilor e:în7 Septemvrie Ia sosirea trenurilor, 10şi 12 ore din zi, şi 7 ore seara, primirea şiîncuartirarea oaspeţilor. Seara la 6 ore : In seratul şi Litia. La 8 o re : seară de cunostinţă (adecă o întâlnire la cină, unde vor facestrăinii cunoştinţă unii eu alţii), în Hotelul„Brătianu".în 8 Septemvrie, dimineaţa Ia 7 ore seîncep slujbele bisericeşti, de sfinţire. Cântările,în decursul slujbei, le va săvîrşl corul nouînfiinţatei reuniuni de cântări diu Bistriţa.La 2 ore după ameazi: banchet. La 8 oreseara: bal şi petrecere poporală.Pentru primirea şi încuartirarea oaspe ţilor s’a întocmit un comitet.Domnii oaspeţi, cari doresc se iee parteIa aceste serbări, stlnt rugaţi a se înştiinţa ladl George Curteanu, secretarul institutului„Bistriţana“ , ear’ la sosire a se îndrepta cătrăori-care membri din comitetul de primire, carevor purta semne de recunoaştere.Oaspeţii cari voesc se iee parte la ban chet, stlnt rugaţi a se înştiinţa Ia comitetularangiator până cel mult în 8 Septemvrie la8 ore dimineaţa.Dăruiri binevoitoare pe seama bisericiise vor primi cu mulţumită şi se vor cuitaprin foi.Rugând din nou onoratul public şi po por românesc se nu cruţe osteneala de a veniîn număr cât de mare, dând prin asta avântstrăduinţelor noastre româneşti, — sftntem cutoată Stima:Comitetul arangiator.Sprigin meseriaşilor noştri!Am scris în repeţite rînduri, şi nu vomcunoaşte oboseala întru propoveduirea îndem nului, că poporul nostru se spriginească cumai multă căldură pe şi aşa puţinii meseriaşiromâni ce-’i avem.Dacă poporul român are azi lipsă deoare-ce, apoi într’adever mai mult ca de ori ce el are lipsă de meseriaşi şi negustori ro mâni, la care noi se ne trecem crucerii pen tru lucrurile ee ne stlnt de lipsă, de le cum părăm în pieţe ori prăvălii, făeend astfel, cabogăţiile noastre se treacă earăşi în mânilefraţilor noştri,, dela care earăşi la noi vin,ear’ nu într’ale străinului, care lui şi neamu lui lui îşi ajută apoi cu banii strînşi dela n o i!Din părţile Orăştiei ni-se scrie, ca cu4oate-că aşa ar trebui se gândească şi sefacă fiecare Român până la cel din urmăopincar, totuşi învîrtindu-te prin tîrguri, vezişetrele străinilor mult mai cercetate şi maiîndesate cu cumpărători români ca cele aleRomânilor.Aşa ni-se spune, drept pildă, că înOrăştie sfint 12 pălărieri, dintre cari numaiNr. 341 R o m â n ! Şi lucra acest Român de 10 anşi lucră tot aşa de bine, şi nu vinde maiscump ca ei, cu toate acestea e cu mult maislab spriginit de poporul român cel mult cecercetează tîrgul Orăştiei, şi e mai sărac caSfîrşindu-se acum lucrările de renoire,mai rămâne se se facă sfinţirea, spre a căreisevîrşire s’a statorit ziua de 8 SeptemvrieComitetul arangiator învită şi pe aceastăcale pe onoratul public şi popor românesc Iasărbătoreasca sfinţire şi la serbările ce se vorda cu acel prilegiu.ţAcestea stlnt veşti foarte triste ce nedesnădejduesc de tot. îţi vine se crezi, căpoporul nostru nu înţelege ori nu vrea seînţeleagă ce e bine şi ee e reu pentru el, şipar’că din adins bate într’acolo de unde niciun folos nu-’i vine şi nici un bine.Rugăm şi noi din parte-ne pe toţi ce titorii noştri se se gândească fieeare, cu inimăşi gând românesc, asupra acestui lucru. Şimult şi cu chibzuinţă se gândeaseă, şi nupoate se nu ajungă a fi de o părere cu noi.Ear’ ajuns aci, dator e fiecare Român, in teligent şi ţeran, se se facă apostolul aces tor vederi, propoveduindu-le pe ele pretutindenea şi în toată vremea; îndemnând din răs puteri pe toţi câţi au a cumpera ceva delaun negustor ori a-’şi face ceva la un mese riaş, că numai dela Români se cumpere,încungiurâiid prăvălia şi şatra străinului, şiîntrând în ea numai după aceea ce în celeromâneşti nu ar fi putut afla!Altfel înaintarea noastrăbună stare, prea întârzie, preaprea încet se apropie de noi, —starea ori reaua stare materialăgat e şi avântul spre o înălţaremai repede culturală!spre o maie departe şiear’ de bună a noastră le mai mare şiAdunarea din Sohodol.Munţii-Apuseni, 11 August t. 1895.Onorată Redacţiune,Cu bucurie prind condeiul pentru a vescrie despre adunarea despărţământului XTTTAbrud a „Asociaţiunii transilvane pentru lite ratura şi cultura poporului român", ţinută în11 August n. 1895 în biserica gr.or. din Sohodol-sat.A fost aceasta pentru noi Sohodolenii ozi de bucurie. Dapă-eum spun bătrânii, oaşa mare adunare de domni şi doamne n’amai fost în satul nostru. Dar’ drept că şi adu nările acestui despărţământ n’au fost cerce tate aşa de bine ca aceasta din Sohodol.De dimineaţă biserica era plină de po por, în haine de sărbătoare. Dl preot DemetriuGoia, care a învitat adunarea aici, a fost pre gătit poporul pentru acest lucru, luminându-’ Iasupra scopului Asociaţiunii.După terminarea sfintei liturgii, dl Dr.Caian, direetorul despărţământului,încungiurat de membrii comitetului, prin o cu vântare frumoasă, deschide adunarea aretându-’şi bucuria, că poporul aşa numeros a ve nit şi atâţia membri. Părintele Dem. Goia, înnumele poporului din Sohodol, salută pe mem bri şi oaspeţi, zicând că este nepreţuit binelecare îl lasă azi „Asociaţiunea transilvană" înpoporul de aici. Poporul a primit vorbireadlui Goia cu „să trăească". Venind la rîndîncassarea de taxe şi înscrierea de membri noi,se fi văzut, cum veniau bieţii oameni şi dă deau cu drag banii spre ajuturarea Asocia ţiei, aşa încât s’au adunat aproape 4.00 fl.S’au făcut şi doi membri pe vieaţă, anume: dlMihail Cirlea, notar în Abrud şi dl N . Henzel, proprietar de mine din Roşia-montană.S’au cetit şi două lucrări anume: despre „Muncăşi cruţare şi însemnătatea lor" prin dl Dem.Goia, şi despre: „îmbrăcămintea ţeranului dinpunct de vedere higienic" de Simeon Stoica,medic. Lucrările întocmite în limba poporurului au fost ascultate cu mare luare aminteSimionSCRISORI.Contra şeoalelor de stat.Topliţa-română, Aug. 1895.Onorată Redacţiune,Rar de tot ni-se dă prilegiu se vescriem şi noi ceva de pe aici din aproape deisvoarele bătrânului Murăş. Şi s’au făcut şila noi lucruri bune, cari ar fi fost vredniceca să fie date în vileag.Topliţa-Romană, e o comună mestecată.Românii sftntem în număr mai mare, ceilalţisânt Unguri. Cei mai mulţi dintre Românisuntem gr.-orientali, puţini gr.-catolici, ear’dintre Unguri afară de 5 familii reformate,toţi sunt romano-catolici. Greeo-orientalii şiromano-catolicii au câte o şcoală confesională.Reformaţii fără şcoală fiind, au cerut într’unaşcoală de stat. De patru-ori au lucrat de solgăbireul ni-a poruncit, ca se hotărîm în co mitetul comunal asupra şcoalei de stat. Tot deauna, mulţumită conducătorilor noştri, amputut se câştigăm în partea noastră şi pe ro mano-catolicii şi aşa se zădărnicim planurilereformaţilor, cari de când cu atotputernicia luiBânffy, stlnt tare încrezuţi.în 13 1. c. a venit din nou solgăbirăulcu inspectorul şcolar şi au pus la desbatereşcoala de stat. Spuneau ei, vezi Doamne, cătrebue se ridice pe milleniu 400 şcoale destat şi ar fi bine se facă şi Ia noi una. Toţimembrii români au fo st contra şi propunereaa căzut şi de astă-dată.Singur subprimarul ni-a făcut de ruşinecăci a votat cu e i! George Cristea, este nu mele acelui rătăcit, care e totodată şi epitropprimar al bisericii! Nu s’a sfiit să-’şi batjoco şi plăcere.După adunare toţi membrii s’au întrunitla o masă, poporul formând o frumoasă cu nună giur împregiur. S’au ţinut mai multevorbiri, cari de cari mai frumoase, urmatăfiecare de puternice »se trăească«. Pomenescvorbirile dlor: Dr. S. Caian, Papiu, Dr. L.Pop, D. Goia, Dr. P. Span, N. Maior, preot,şi alţii.După masă a urmat petrecere cu joc.S’au jucat » Căluşerul* şi *Bătuta*, de

bina, Melania, Ioana, Maria, Tecla, Si- mina, Rada, Dorina. Dând fiilor noştri nou născuţi astfel de nume, mare va fi şi dobânda noastră şi mare desamăgirea şi năcazul celor-ce . crederea şi dr&g?5tea sa. Un l' cru însi si nu-’l facă! şi