JULIA QUINN - WordPress

JULIA QUINNEUSIDUCELE'The Duke and Iby Julia QuinnToate drepturile rezervate acestui titlu apart:inEditurii MIRON

Traducere:Gabriela Anca MarinPROLOGVenirea pe lume a lui Simon Arthur HenryFitzranulph Basset, conte de Clyvedon a fost lntlmpinata cu mult fast. Clopotele bisericii au sunat orelntregi, ampania a curs In valuri prin imensul castel pe care nou-nascutul avea sa-1 numeasca,,acasa" i lntreg satul Clyvedon a lasat lucrul pentru a lua parte la sarbatoare.- Asta nu-i un copil ca oricare altul, Ii spusesebrutarul fierarului.Simon Arthur Henry Fitzranulph Basset nu aveasa- i petreaca lntreaga viata drept conte deClyvedon. Acesta era doar un titlu nobiliar pasager.Simon Arthur Henry Fitzranulph Basset - copilulcare avea mai multe nume declt ar fi putut aveanevoie oricine - era mo tenitorul unuia dintre celemai vechi i mai bogate ducate din Anglia. lar tatallui, al noualea duce de Hastings, a teptase multiani acest moment.Statea In holul din fata camerei sotiei lui, tinlndu- iIn brate fiul care sclncea, iar inima aproape ca-ipleznea de bucurie. Trecut bini or de patruzeci de

6JULIA QUINNani,Ael ii azus.e pe c i din jurul lui, duci i conti, producmd nndun-rindun de mo tenitori. Unii avusesera citeva fiice inaintea pretiosului tiu dar i ntr-unsf1r it se asigurasera ca numele lor v ti dus maideparte, ?a elita Angliei va avea o noua generatiede urma 1.Nu i .ducel: d astings . De i in cei cincisprezece arn de casrnc1e sotia lui reu ise sa raminai sarcinata de cinci ori, doar de doua ori reu ise satma sarcin i ambii c?pii se nascusera morti. Dupac a de-a cmcea sarcma, care se sf1r ise in luna acmcea cu o hemoragie puternica, toti doctorii iisfatuisera pe cei doi soti sa nu mai incerce in niciun caz sa conceapa un copil. Viata ducesei era inmare peri ol. EraAprea fragila, prea slabita i, poate,spusesera cu blmdete, putin cam prea in virsta.Ducele trebuia pur i simplu sa se obi nuiasca cug!n.dul ca titlul de duce nu avea sa mai fie purtat dernc1 un alt membru al familiei Basset.Dar ducesa, uflet bine.cuvintat de Dumnezeu, i icuno tea prea bme rolul 1 dupa o perioada de recuperare d: ase uni a d scui t U a care desparteacele doua dorm1toare 1 a remceput, impreuna cuducele, sa incerce sa produca un mo tenitor. inc lu i m ai tirziu, ducesa i-a informat sotul caera ms a:cmata. u uria ducelui fost inlocuita rapid?e ho anrea c rnm1c - absolut nimic - sa nu punain pencol sarcma. Ducesa a fost imediat consemnata la pat i un doctor a fost adus zi de zi sa ovada. e la j umata ea sarcinii, ducele I-a abordat peeel ma1 resp ct b1 octor din Londra i I-a platitrege te ca sa- 1 paraseasca toti pacientii i sa semute temporar la castelul Clyvedon.EU I DUCELE7Ducele nu voia sa ri te nimic de data aceasta.Trebuia sa aiba un fiu, pentru ca ducatul sa raminain familie.Ducesa a inceput sa aiba dureri cu o luna inainte de termen i i-au fost puse citeva perne subsolduri. Gravitatia putea sa ajute copilul sa raminalnauntru, le-a explicat doctorul Stubbs. Ducelui is-a parut un lucru de bun simt, a a ca atunci cinddoctorul s-a retras la culcare a mai indesat o pernasub sotia lui, ridicind-o la douazeci de grade. i a aa ramas ea, timp de o luna.In final a sosit i momentul adevarului. Toti ceidin casa se rugau pentru duce, care i i dorea cuardoare un mo tenitor, i prea putini au fost aceiacare i-au amintit sa se roage i pentru ducesa careslabise i ngrozitor i era foarte fragila. Oricum nu- iputeau face sperante prea mari - la urma-urmei,ducesa mai nascuse de doua ori i- i ingropasecopiii. Chiar daca rew ea sa dea na tere unui copilsanatos, ei bine, existau toate ansele sa fie fata.Tipetele ducesei devenisera tot mai puternice imai dese cind ducele a navalit in camera, ignorindprotestele doctorului i pe cele ale moa ei. Erahotarit sa fie de fata cind aflau sexul copilului.Aaparut mai intii capul, apoi umerii . Toata lumeas-a aplecat sa vada mai bine, in timp ce ducesa seopintea i i mpingea i atunci. . i atunci ducele a tiut ca Dumnezeu exista i caEl i i zimbise. A lasat-o pe moa a sa curete putincopilul, I-a luat in brate i a ie it in holul principal,sa-1 arate tuturor.- Am un fiu! a strigat. Un baiat perfect sanatos!

EU I DUCELE8JULIA QUINNin timp ce servitorii chiuiau i pllngeau U Urati,ducele i-a privit copilul i i-a spus:- E ti perfect. E ti un Basset. i e ti al meu.Ducele ar fi vrut sa-1 scoata chiar atunci afara, sale arate tuturor ca avea un urma sanatos, de sexmasculin, dar era lnceput de aprilie i era rece, a aca a lasat-o pe moa a sa-1 duca lnapoi la mama lui.A lncalecat pe unul din caii lui premiati i a plecat sasarbatoreasca striglndu- i norocul oricui era dispussa-1 asculte.intre timp, ducesa care continua sa slngereze i-a pierdut cuno tinta i la scurt timp a murit.Ducele i-a jelit sotia. Cu adevarat. Nu o iubise,binelnteles, i nici ea nu-I iubise, dar fusesera prieteni, lntr-un mod destul de ciudat. Ducele nu- i dorisedin casnicia lor declt un mo tenitor, iar In aceastaprivinta ea fusese o sotie exemplara. A dat poruncasa-i fie a ezate flori proaspete saptamlnal pe mormlnt, indiferent de anotimp, iar portretul ei a fostadus din camera de zi i a ezat In hol, la loc demare cinste, deasupra scarii.Dupa care ducele s-a hotarlt sa se ocupe aeeducatia fiului sau .in primul an nu a avut prea multe de facut,binelnteles. Copilul era prea mic ca sa i se tina diverse predici despre administrarea domeniului i responsabilitatile lui, a a ca ducele I-a lasat pe SimonIn grija doicii i a plecat la Londra, unde a continuatsa traiasca exact ca i plna sa fi devenit tata.Singura diferenta era ca obliga pe toata lumea inclusiv pe rege - sa priveasca miniatura care-ilnfati a fiul, pe care o comandase la scurt timpdupa na terea lui.9Ducele mai venea din dnd In dnd In izi a laI edon, iar la cea de-a doua niv rsare a lu1 1 0 ·,- ntors definitiv, gata sa pre1a frnele educ t1e1 u II cumparase un ponei, Ii alesese o. pU Ca m1c pentru vlnatoarea de vulpi i Ii tocm1se prof sonpentru toate disciplinele cunoscute de , mmteaumana.1- Dare prea mic pentru toate astea! exc amasedoica Hopkins.- Prostii, i-a raspuns condescend n.t Ha tmgs.Nu ma a tept la minuni, dar nu este rnc1odata preadevreme sa lncepi sa educi un du e.Nu este duce, a murmurat do1ca. .- Va fi. Hastings i-a lntors spatele 1 a '.ngenuncheat !Inga fiul lui, care construia din cu un u castel destul de asimetric. Ducele nu a1 ernse ·' Clyvedon de clteva luni i fusese placut impre 1.onat de cit de mult crescuse imo . Era n ba1atrobust, sanatos, cu par negru [1 och1 alba[tn.Ce construie ti aici, fiule?Simon i-a zlmbit i a facut semn s.p e caste!.Hastings a ridicat privirea spre do1ca.- Nu vorbe te?·Doica a clatinat din cap.Nu Inca, Alteta Voastra.Ducele s-a lncruntat.- Are doi ani. N-ar fi trebuit sa vorbeasca pmaAAac Jnii copii vorbesc mai tlr iu, Alteta. Dar este cusiguranta un baiat inteligent.- Binelnteles ca este inteligent. Doar e un Basset.

10JULIA QUINND ic a dat din cap. fntotdeauna dadea din capatunc1 cmd venea vorba despre superioritatea unuiBasset.- Poate ca nu are nimic de spus, a sugerat ea. Duc le nu a parut prea convins, dar i-a intinsba1at IU1 .un. so da! e jucarie, I-a batut U Urel pecap 1 a 1e 1t sa calareasca iapa pe care tocmai ocumparase de la lordul Worth.Doi ani mai tirziu era foarte iritat:- De ce nu vorbe te? tuna el.·- Nu ti , i-a raspuns doica, fringindu- i miinile.- Ce 1-a1 facut?- Nu i-am facut nimic!.- Daca iti faceai treaba a a cum ar ti trebuit el a aratat furios .cu degetul spre Simon - ar ti orbitde mult. Si ?n,. care exersa scrierea literelor la micul luib1rou, 11 pnvea cu interes pe cei doi.- r atru ani. La naiba! a tunat ducele. Ar trebu1 sa fie m stare sa vorbeasca.- tie sa scrie, i-a spus repede dadaca. Amcr;scut cinci copii i nici unul nu a inceput sa scrieatrt de devreme ca i cona ul Simon.La ce.-i folose te scrisul daca nu vorbe te? Sa mtors sp e Simon, cu ochii stralucind de furie.Vorbe te-m1, la naiba!Simon s-a dat un pas inapoi. Buza de jos ii tremura.A--Alt ta! a exclamat doica. Speriati copilul!Hastings s-a intors spre ea.- Poate ca o sperietura i-ar face bine. Poate caare nevoie de putina disciplina. O bataie buna s-arputea sa-1 ajute sa- i dea drumul.EU IDUCELE11A luat peria cu coada din a! int cu ?are d?ica pie ptana pe Simon i a fa ut c1t1 a pa r spre frul lur.- Te fac eu sa vorbe tl, prostanacule .- Nu!. d'Doica a tresarit. Ducele a scapat.pena rn ma.1 ra prima oara clnd vocea lur Simon se faceaA-1uzita. .h'- Ce-ai spus? a Optit duc le, .cu la?r!m' m oc 1.Simon a strins din pumrn 1 a ndrcat semetbarbia.- Sa nu r-r-ridici. .Ducele a palit.- Ce spune?Simon a rupt din nou tacerea:- S-s-sa.- Dumnezeule! Ducele era ingrozit E idiot:- Nu este idiot! a strigat doica, lumd coprlul mAAbrate.·· t- S-s-sa nu r-r-ridici mina. Simon a rnsprraadlnc. La mine.Hastings s-a prabu it pe un scaun, cu capul mAmlini.f- t- Ce-am facut sa merit asta? Ce am acu mviata asta de. -·- Ar trebui sa va laudat1 baratul ! I-a. dmo esta doica. Atitia ani ati a teptat sa-1 auz1t1 vorbrnd 1Aacum.d. t- Acum descopar ca este un idiot! Un 1 10 nenorocit!Simon a izbucnit in plins.- Numele Hastings se va stinge, a gemut du?ele. Toti anii ace tia m-am rugat pentru u.n mo t.enrt ? iar acum s-a ales praful de tot. Ar fr treburt sa-1

EU IDUCELE1213JULIA QUINNcedez titlul varului meu. S-a intors spre fiul lui, carei i tragea nasul i- i tergea lacrimile, incerclnd sapara curajos in ochii tatalui sau. Nu pot nici macarsa ma uit la el.Cu aceste cuvinte, ducele a ie it furtunos dinincapere. .Doica Hopkins I-a luat pe baiat in brate.- Nu e ti idiot, i-a Optit. E ti eel mai de tept baietel din lume. i tiu ca vei invata sa vorbe ti cumtrebuie.Simon s-a cuibarit suspinind in imbrati area ei.- Ti aratam noi, i-a jurat doica. 11 facem noi sa- iinghita cuvintele.lar doica s-a tinut de cuvint. In timp ce ducele deHastings se retrasese la Londra i incerca sa seconvinga pe sine ca nu mai avea nici un fiu, ea i-apetrecut fiecare minut cu Simon, exersind i silabisind, laudindu-1 clnd reu ea sa rosteasca fara gre eala i incurajlndu-1 chiar i atunci clnd nu reu ea.Progresele au fost lente, dar vorbirea lui Simons-a imbunatatit. Cind a implinit ase ani, cuvintuln-n-n-nu se transformase in n-nu, iar la opt aniputea sa spuna fara gre eala o fraza intreaga. Totse mai bllbiia, atunci clnd era suparat, iar doica iireamintea frecvent ca trebuia sa ramina calm i sase adune daca voia sa rosteasca totul corect, dintro bucata. Simon era hotarlt, era inteligent i maipresus de toate, era al naibii de incapatinat. lnvatase sa inspire adinc inainte de fiecare fraza i sase gindeasca la cuvintele pe care urma sa le foloseasca. Studiase felul in care i i simtea gura atunciclnd vorbea corect i incercase sa analizez ceanume nu era in regula atunci clnd gre ea. lntr-un11 11 , 11, cind a i mplinit unsprezec : \!- t :clolca Hopkins, a facut o pauza11-a spus:· · 't tatal. C d ca a venit vremea sa-m1 v1z1 ez.Doi I-a privit cu atentie. Du?e e nu- 1 mfIni baiatul. 1 nu-1 raspunsese a u ad i : t :risorile pe care el i le trimisese.1 1i trimisese eel putin o suta.E ti sigur? I-a intrebat.Simon a dat din cap.Tr'1mit vorba sa pregateasca.- Foarte bme.· ·tleca s re Londra dis de d1mmea a.tr sura. Vom PP . . · matate Era dupa-aCalatoria a durat o zi 1 JU A·.tiniaza tlrziu cind trasura a tras in fata s !s imon privea uimit st ada agl n:iera dintre ei numsotit pe sc rile de la mtr reo u: atut la U a.rnai intrase in acea casa. t -a deschis i s-auDu a citeva secunde aceas a s.tre t priviti de sus de un maiordom cu un aer impre-1f. ionant.dAnd sa le- Uvrarile se fac prin spate, le-a spus Itr'lnteasca U a In nas.d doica blocind U a cu- Stai a a! a spus repe. e'.iciorul. Nu sintem serv1ton. .deP Maiordomul i-a privit cu d1spret hameles·Ei bine eu slnt dar el nu. L-a luat pe imon .br i I-a i pins in un.tru. Este contele Clyvedon 1ai face bine sa-1 tratez1 cu respect. t- A clipitMaiordomul r mas se cu - ura casca a.de citeva ori inamte sa sp na.-1ntelesesem ca a munt.Ce? a exclamat doica.