OFERTA DE FORMARE CCD BRASOV 2012-2013
OFERTA DE FORMAREA CASEI CORPULUI DIDACTIC BRA OVPENTRU ANUL COLAR 2012-20131
CUPRINSArgument4Programe de formare continu acreditate de Centrul Na ional pentruFormarea Personalului din Înv mântul PreuniversitarEcole (Cerin e Educa ionale în Comportamentul fa de mEdiulînconjur tor)Educa ie parentalEduca ie pentru democra ieInfo-LegeÎmpreun împotriva drogurilorManagementul claseiMetode interactive în predarea Biologiei (DIALOG)Profesorul azicoala româneasac – mediu incluzivPrograme de formare continu acreditate de Centrul Na ional pentruFormarea Profesional a Adul ilorBibliotecar colarExpert accesare fonduri structurale i de coeziune europeneExpert achizi ii publiceFormatorInspector resurse umaneManager de proiectMentorInspector în domeniul securit ii i s n t ii în muncPrograme de formare continu avizate de Ministerul Educa iei,Cercet rii, Tineretului i SportuluiA doua ansAbilitare curricular educa ie fizic i sportiv colarAdministrator financiar ( patrimoniu)Consiliere i orientareCompeten e specifice înv rii pe tot parcursul vie iiCurs de formare pentru laboran iCurs pentru responsabilul cu formarea continu i perfec ionarea cadrelordidacticeDezvoltare personal i consiliere educa ionalEduca ia pentru excelenEduca ie pentru informa ieElemente de psihopedagogie i metodic a pred rii religieiEvaluarea i dezvoltarea competen elor de baz necesare form riicapacita ii de comunicare la copiii de 6-8 ani ( limba maghiar )Formarea continu pentru profesorii metodi ti 919498101104107111115118121
Îmbun t irea competen elor de lecturManagementul calit iiManagement institu ionalMetode i tehnici de evaluareMonitorizarea carierei profesorilor debutan iTehnici dramatice în demersul didactic3124128130133136139
AprobatInspector colar General,Prof. Ariana BUCURARGUMENTÎntr-o lume în care educa ia tinde s devin valoare i solu ie, cauzi efect,formarea cadrelor didactice devine necesitate i reper.Oferta Casei Corpului Didactic Bra ov pentru anul colar 2012-2013 dezvoltdomeniile de compe ent adecvate nevoilor de formare continu ale cadrelor didactice:con inutul curricular;metodologiile de predare i înv are;competen ele de management;competen ele sociale / participare activi responsabil .Structura ofertei promoveaz formarea continu din perspectiv :activ – accentueaz înv area prin ac iune;orientat – structurat în jurul unei sarcini de înv are;relevant – focalizat pe situa ii din via a real ;bazat pe colaborare – implic activit ile în grup i înv area princooperare;interactiv – utilizeaz discu ia i dezbaterea;critic – încurajeaz cadrele didactice s reflecteze;participativ – permite subiec ilor s contribuie la propriul proces deformare.Oferta de formare a Casei Corpului Didactic Bra ov este fundamentat pe analizade nevoi realizat în corelare cu cerin ele Ministerului Educa iei, Cercet rii, Tineretuluii Sportului, cu rapoartele/concluziile inspec iilor colare efectuate de Inspectoratulcolar al Jude ului Bra ov, cu rezultatele chestionarelor aplicate în sistem.4
Investigarea nevoii de formare a cadrelor didactice dinînvmântul preuniversitar al jude ului Bra ovpentru an colar 2012 - 2013Dinamica sociali economic înregistrat la nivel na ional a determinat apari iaunor schimb ri semnificative în sistemul educa ional românesc. Astfel, colile icomunit ile se confruntcu o serie de provoc ri ce vizeaznevoile reale alebeneficiarilor de servicii educa ionale. Pentru dep irea unor astfel de situa ii, atâtcolile, câti comunit ile potbeneficia de sprijin specializat, în cadrul unorproiecte/programe.Prin realizarea unei analize de nevoi de formare riguroase i concludente, colilevor fi capabile s identifice i s participe la acele programe de formare continu care sfaciliteze dezvoltarea unor competen e generale i specifice în func ie de nevoileindividuale de formare ale cadrelor didactice, iar Casa Corpului Didactic Bra ov s - idiversifice oferta de programe i, ca furnizor de formare, s ofere asistenîn vedereaelabor rii i derul rii unor cursuri centrate pe înv are activ .Toate cadrele didactice intervievate, un e antion reprezentativ (100 cadredidactice) consideroportuni obligatorie formarea profesionalpersonal , mai ales pentru îmbun t ireai dezvoltareaprocesului instructiv-educativ. Frecven aparticip rii acestora la cursurile organizate de CCD Bra ov se observ din valorileexistente în urm torul grafic:5
Cadrele didactice respondente au evaluat serviciile oferite de C.C.D. Bra ov înfunc ie de 6 criterii pe care noi le-am considerat a fi prioritare activit ii desf urate îninstitu ia noastr . Astfel li s-a cerut s aprecieze, folosind calificativele de „foarte bine”,„bine” i „nesatisf c tor” aceste servicii, iar r spunsurile lor au fost urm toarele:CriteriulCalitateaR spuns în timp utilDisponibilitatea icompeten a personaluluiUtilitatea informa iilorprimite i a programelorVolumul i %60%BineNesatisf c tor24%24%20%1%1%0%F rr el nr. 1 Tabel referitor la tipul de servicii oferite de C.C.D. Bra ov cadrelordidacticeDup cum se observ în tabelul de mai sus majoritatea cadrele didactice auapreciat la superlativ calitatea, promptitudinea r spunsurilor oferite de personalulinstitu iei noastre, dar i eficacitatea acestora raportând investi iile de timp, energie iefort la calitatea rezultatelor urm rite.6
Ca urmare a acestor preferin e întreb rile urm toare sunt inserate pentru ademonstra i a consolida încrederea pe care cadrele didactice bra ovene o au vis-a-visde C.C.D. Bra ov.7
Având în vedere oferta cursurilor de formare profesional existent la nivelulsistemului de învmânt românesc, programele de formare ale Casei Corpului DidacticBra ov reprezint serviciul educa ional la care au apelat majoritatea dintre responden iiacestui studiu, apreciind calitatea acestui serviciu la superlativ.Celelalte servicii educa ionale pe care le ofer CCD Bra ov i la care au apelatcadrele didactice bra ovene în decursul anilor reies din urm torul grafic:8
Cei mai mul i dintre responden i au participat la cursurile de formare profesionalfiind motiva i de dorin a de îmbun t ire continu a actului instructiv-educativ înconformitate cu normativele în vigoare, de nevoia de dezvoltare personal , dar mai alespentru ob inerea de credite.Cadrele didactice respondente considercactivitatea didacticpoate fidesf urat în condi ii optime atunci când se pune accent pe dezvoltarea urm toarelorcompeten e: dezvoltare personali profesional , însu irea unor metode inovative depredare-înv are-evaluare eficiente, competen e de adaptare, schimbare, inovare,dezvoltarea unor competen e de comunicare i rela ionare în cadrul grupului social.În graficele urm toare se va observa reac ia celor 100 de cadre didactice dingrupul int vis-a-vis de urm toarele afirma ii.9
10
11
12
13
14
15
Un procent majoritar din cadrele didactice bra ovene respondente au afirmat cdoresc s urmeze unul sau mai multe dintre cursurile oferite de CCD Bra ov în anulcolar 2012-2013. Ei au ales din oferta de formare a CCD Bra ov acele cursuri care sepliaz pe specificul activit ii desf urate la clas , dar i acelea care sigur formareacompeten elor de bazîn activitatea didactic . Le prezent m ierarhizat în tabelulurm tor:16
8.19.20.21.22.23.24.25.26.27.Numele cursuluiPreferin eProfesorul azi – Metode moderne de predare,înv are,evaluareManagementul claseiEduca ie parentalManager de poiectFormatorMetode i tehnici de evaluareÎmpreun împotriva drogurilorEcole(Cerin e educa ionale în ComportamentuL fa demEdiul înconjur tor)Expert accesare fonduri structurale i de coeziuneeuropeneTehnici dramatice în demersul didacticEduca ie pentru democra ieMentorInfo-legeA doua ansConsiliere i orientareMonitorizarea carierei profesorilor debutan iDezvoltarea personal i consiliere educa ionalÎmbun t irea competen elor de lectur prinmetacogni ieEduca ie pentru excelenEduca ie pentru informa ieBibliotecar colarEvaluarea i dezvoltarea competen elor de baznecesare la copiii de 6-8 ani (limba maghiar )Curs pentru responsabilul cu formarea continu iperfec ionarea cadrelor didacticeManagement institu ionalMetode interactive în predarea biologiei(DIALOG)Managementul calit iiInspector în domeniul securit ii i s n t ii în %6%6%5%4%4%4%3%3%2%2%2%
Tabelul nr. 2. Tabel referitor la op iunile cadrelor didactice bra ovene în anulcolar 2012 – 2013STRUCTURA E ANTIONULUIDATE DE IDENTIFICARE ALE RESPONDEN ILORMEDIUL DE REZIDENFUNC IA RESPONDEN ILOR18
CICLUL DE COLARIZARE ÎN CARE Î I DESFACTIVITATEA RESPONDEN II19OAR
PROGRAMEACREDITATE C.N.F.P.20
1. CRITERII CURRICULAREDenumirea programului: program modular realizat prin stagii nondisciplinare modul lung, în curs de acreditare C.N.F.P. – 15 credite profesionale transferabilePublic int vizat: Cadre didactice din învînv tori, institutori, profesori.mântul preuniversitar: educatoare,Justificare:Analiza evolu iei impactului activit ilor umane, caracterizate de o marecomplexitate i care au fost create pentru scopuri bine determinate necesit informareai con tientizarea comunit ii cu privire la impactul asupra mediului generat de acesteai a obliga iilor ce revin cet enilor conform legisla iei actuale de mediu. În acestcontext rolul de formare al comportamentului ecologic i de promovare a unui mediunatural ce revine cadrelor didactice este esen ial.Problemele de ecologie nu mai sunt de domeniul SF-ului de mult vreme. Suntprobleme cu care societatea noastr se confrunt zilnic, iar fiecare individ are un rol câtde mic. Educa ia ecologica este tiin a ce studiaz influen a activit ilor umane asupramediului înconjur tor. În acest context, educa ia ecologic studiaz în mediul natural icel artificial vie uitoarele, inclusiv omul i contribuie la în elegerea circuitului energieii materiei. Ea trebuie s îi ajute pe cursan i s în eleag influen a comportamentului lorasupra calit ii mediului.Educa ia ecologic se bazeaz pe cuno tin e referitoare la sistemele sociale iecologice, dar are i o componen afectiv : domeniul responsabilit ii, sistemul devalori , atitudinile necesare construirii unei societ i durabile.Scopul educa iei ecologice este asimilarea de c tre tineri a cuno tin elor despreecologie i de a forma valori i atitudini pozitive fa de mediul înconjur tor. Educa iade mediu reprezint procesul care serve te la recunoa terea valorilor mediuluiînconjur tor i la clarificarea conceptelor privind mediul înconjur tor. Scopul s u estede a promova formarea aptitudinilor i atitudinilor necesare pentru a în elege interrela iile dintre oameni, cultur i mediul înconjur tor, pentru dezvoltarea activit iicon tiente i responsabile care are drept scop îmbun t irea calit ii mediului.Societatea uman este înzestrat cu o for de produc ie de o putere colosal , cu omare capacitate distructiv . F r schimbarea brusc a atitudinii fa de natur esteimposibil p strarea naturii i asigurarea existen ei pentru genera iile viitoare. Oproblem acut i actual este informarea maselor despre starea actual a naturii, a21
monumentelor naturale unicate, restabilirea i p strarea armoniei între om i natur înscopul men inerii biotopurilor naturale i exploatarea ra ional a resurselor naturale.Prezentul curs î i propune s promoveze con tientizarea prin factori educa ionalia necesit ii conserv rii, ocrotirii i protej rii mediului înconjur tor, formareadeprinderilor i competen elor de a întreprinde m suri de protec ie a mediului, precumi educarea comportamentului ecologic prin metode creative i solu ii practice care sdetermine elevii s treac la nivelul faptic de ap r tor al mediului înconjur torDurata: 60 ore de formareCurriculum-ul programului:MODULULCON INUTURIEduca ie pentrumediuEduca ie pentru mediuDefini ia mediului i a educa iei pentrumediuObiectivul educa iei i scopurile acesteiaPrincipiile de baz i caracteristicileeduca iei pentru mediuImportan a educa iei pentru mediuNo iuni generale i 1.Componentele mediului naturaltipuri de ecosisteme a. Elementele educa iei ecologicelocaleb. Modelul mediului ca sistem global,componentec. Componentele mediuluid. Ecosferae. Clasificarea mediilor- mediul înconjur tor;- mediul natural geografic;- mediul ambiantf.Conservarea mediuluig. Particularitatile biopedogeografice aleRomanieiFactorii de mediuOcrotirea speciilor Deteriorarea mediului inconjurator,de plante i animale necesitatea ocrotirii,conservarii si protectieidin ecosistememediului.Cai de deteriorare a ecosistemelor prineroziuneDeteriorarea prin supraexploatare aresurselor biologicea)Defrisarea padurilorb)Suprapasunatulc) Supraexploatarea resurselor oceaniced) Supraexploatarea faunei terestreDeteriorarea prin constructii de baraje si22NR. ORE3 ore3 ore3 ore3 ore3 ore
Conservarea iprotec iaecosistemelorterestre i acvaticeActivit i decercetareînecosisteme dep dure de amestecStudii ale plantelorendemice i pe calede dispari ieStudii aleecosistemeloracvatice din zonMetode decomportamentecologicLegisla ie iprograme deac iune în domeniulmediului la nivelU.E. i în RomâniacanaleDeteriorarea prin introducerea de noi speciiin ecosistemDeteriorarea ecosistemelor prin poluarea)Poluarea soluluib) Poluarea apeic) Poluarea de natura fizicad) Poluarea de natura chimica3 ore3 oreNecesitatea ocrotirii si conservarii naturiiNecesitatea ocrotirii naturiiOrganizarea orcotirii naturii rezervatiilecomplexe, rezervatiile geologice sigeomorfologice3 oreNecesitatea protectiei ecosistemelorProblema protectiei naturii in RomaniaJustificarea necesitatii protectiei mediuluiCooperarea internationalaModalitati de cercetare a ecosistemelorSfaturi practiceRealizarea de portofolii tematice3 oreAplicatii de terenSfaturi practiceRealizarea de portofolii tematiceAplicatii de hidrologieSfaturi practiceRealizarea de portofolii tematiceEducatia ecologica – componenta apersonalitatii elevuluiExcursia biologica si valorile ei educative.Conventii internationale la care a aderatRomaniaOrdonanta de Urgenta nr.195/22.12.20053 ore3 ore12 ore3 ore3 ore6 ore3 oreEvaluare finala: 3 oreCalendarul programului: Trimestrul II din 2013Scop general:Problema raportului dintre om i mediul ambiant nu este nou . Ea a ap rut odatcu cele dintâi colectivit i omene ti, c ci omul cu inteligen a i spiritul creator care îl23
definesc, nu s-a mul umit cu natura a a cum era ea, ci a pornit cu curaj i tenacitate laopera de transformare a ei potrivit nevoilor sale. Multiplicându-se neîncetat, speciaumana a ad ugat peisajului natural priveli ti noi, pref când mla tini i p mânturiîn epenite în v i roditoare, inuturi aride în oaze de verdea , a creat noi soiuri de plantede cultur i a domesticit animale s lbatice. Pân aici echilibrul natural nu a avut desuferit decât, poate, pe arii foarte restrânse care nu puteau afecta ansamblul. Cotitura aintervenit odat cu revolu ia industrial i, mai cu seama, cu noua revolu ie tehnicotiin ific , gra ie c reia a sporit nem surat puterea omului, a crescut, în medie, nivelulde via de pretutindeni.Comportamentul ecologic presupune o activitate observabil a individului careconst in respectarea i protejarea mediului înconjur tor prin ac iuni concrete i prinevitarea unor comportamente nocive pentru natur . Valorile i atitudinile specificecomportamentului ecologic sunt: grija fa de ceilal i i fa de mediu, respect pentru adev r, interes i curiozitate, ini iativ personal , spirit critic i autocritic, încredere în adev rurile tiin ifice, acceptarea "jocului derol", dorin a de informare i de afirmare.Programul ofera participantilor posibilitatea de formare si dezvoltare a constiinteiecologice si a comportamentului ecologic, cunoasterea si intelegerea situatiei mediuluiinconjurator, dezvoltarea capacitatii de investigare si experimentarea unor fenomenesau procese biologice si interpretarea corecta a datelor obtinute in urma activitatilorexperimentale.Dup parcurgerea stagiului participan ii vor fi capabili s :identifice elementele componente ale ecosistemelor localeinterpreteze rela iile biotop-biocenoz în cadrul diferitelor ecosistemecompare tipuri de ecosisteme naturale cu ecosisteme antropizateexplice organizarea spa ial i func ional a unui ecosistemproiecteze i realizeze o activitate experimentalinterpreteze rezultatele investiga iilor i experimentelorextrapoleze i s realizeze predic ii pe baza rezultatelor experimentaleformeze deprinderi de documentaredemonstreze un mod de gândire ecologic în luarea unor deciziisesizeze deteriorarea calit ii mediului în care tr iesc, s identifice tipul i surselede poluare i s propun m suri de contracarare cunoasc principalele tipuri i surse de poluare i efectele acesteia asupra vie iiomului i mediului înconjur tor dovedeasc unele comportamente de prevenire a ac iunii nocive a omului asupranaturii i de protec ie a mediului înconjur torCompeten e vizate:Competen e metodologiceCompeten e de comunicare i rela ionareCompeten e psihosocialeCompeten e de managementul carierei24
Competen e de evaluare a elevilorActivit i:Prezentare demonstrativAteliere de lucruBrainstorming- ulDezbatere/problematizareConversa ie euristicStudiu de cazMetoda cubuluiAnaliza SOWTChestionar de asertivitateJoc de rolRezultate:crearea unor proiec ii de secven e didactice cu aplicarea temelor propuse încadrul cursului;realizarea unor prezent ri Power- point sau a unor mini filme didactice care ssus in înv area eficient i predarea creativ , stimularea creativit ii elevilor;selectarea lucr rilor realizate prin activitatea în echip a cursan ilor i redactarealor pe suport electronicproiecte de lec ii;Modalit i de evaluare a cursan ilor:Pentru realizarea evalu rii vor fi folosite: protocol de observa ie, fi e deevaluare/interevaluare/autoevaluare, momente de raportare/rezumare,evaluareacolegial în grupuri mai mari,evaluarea între colegiModul de certificare a participan ilor: Atestat de formare continua C.N.F.P.Institu ii colaboratoare:Agen ia pentru Protec ia Mediului Bra ov2. RESURSE UMANEFormatori:Pantelimon Ularu, profesor universitar - Facultatea de Silvicultura,Universitatea“Transilvania din Brasov”Viorel Cotleanu, inspector de specialitate- ISJ BrasovCarmen Mitrea, profesor metodist- CCD BrasovMarcela Sîrbu, profesor biologie – Liceul Teoretic “G.Moroianu”, Sacele, Brasov3. CRITERII ECONOMICENr. cursan i planifica i : 7525
Nr. ore de formare/zile de formare: 4 ore de formare/15 zile de formareCostul programului/al activit ii: Costurile sunt estimate pentru 3 grupe de 25 departicipan i i 1 formator si reprezint 12390 RonCostul estimat al unei ore de formare pentru fiecare participant: 2,75 Ron26
1. CRITERII CURRICULAREDenumirea programului: program modular realizat prin stagii nondisciplinare modul mediu, acreditat C.N.F.P. prin Decizia nr. 196/22.12.2008 – 15 crediteprofesionale transferabilePublic int vizat: Cadre didactice din învînv tori, institutori, profesori.mântul preuniversitar: educatoare,Justificare:Nevoia de a forma o echip între cadrele didactice i p rin i este justificat descopul comun al acestora – educarea fiin ei umane în devenire. Esen ial este ca cei doifactori s - i dirijeze ac iunile spre realizarea acestui deziderat.Con tientizând c fiecare copil are nevoie de aten ie atât din partea dasc lilor laclas , cât i din partea p rin ilor acas , trebuie s ne str duim împreun i s reu im spunem în valoare ceea ce el are bun i s dezvolt m lucrul respectiv, s -l îndrum m peun anumit traseu în via .Rolul colii devine din ce în ce mai important în societatea actual . Realizareaunui parteneriat eficient profesor- elev - p rinte este unul dintre dezideratele actuale aleprocesului instructiv - educativ.Exist îns i situa ii în care apar bariere de comunicare între cadrele didactice ip rin ii elevilor, între p rin i i copiii acestora având drept cauze lipsa de experien câti lipsa spiritului de echip , atât la unii cât i la ceilal i. Pentru a preveni apari ia unorastfel de
Cadrele didactice respondente consider c activitatea didactic poate fi desf urat în condi ii optime atunci când se pune accent pe dezvoltarea urm toarelor competen e: dezvoltare personal i profesional , însu irea unor metode inovative de predare-înv are-evaluare eficiente, competene de adaptare, schimbare, inovare, dezvoltarea unor competen e de comunicare i rela ionare în cadrul grupului .
Lecture Notes 2 Charge-Coupled Devices (CCDs) { Part I Basic CCD Operation CCD Image Sensor Architectures Static and Dynamic Analysis Charge Well Capacity Buried channel CCD Transfer E ciency Readout Speed EE 392B: CCDs { Part I 2-1. Preliminaries Two basic types of image sensors:
A CCD camera or instrument will consist of the CCD chip, and associated electronics, which is used at this point to amplify the small voltage on the CCD, remove noise components, digitise the pixel values and output the values of each pixel for example to a processor. The CCD is an analogue device, and the analogue voltage values
PROGRAMAREA PAGINILOR WEB FOLOSIND LIMBAJUL PHP Coordonator, Prof. dr. Daniela MARINESCU, Univ. „Transilvania" - Braşov, Facultatea de Matematică şi Informatică Autor, prof. de informatică, Adrian MODRIŞAN, Colegiul Naţional „Andrei Şaguna", Braşov BRAŞOV, An şcolar 2008 - 2009
nevoile de formare a personalului didactic care îşi desfăşoară activitatea în învăţământul ieşean. La sondaj a participat un număr mare de persoane cu experienţă apreciabilă, de peste 10 ani, care cunosc problematica învăţământului din interiorul său, cu punctele ei tari, dar şi slabe. Opțiunea cadrelor didactice în ceea ce privește conținutul și specificul cursuril
Kodak DC260, DC210 Silicon photodiode CdS photoresistor Separate sensors for reflected light ambient and flash Fuji MX-700 Silicon photodiode Imaging CCD Scene averaged Olympus D-600L None Imaging CCD Scene averaged or center spot from main CCD Nikon Coolpix 900 Silicon photodiode Imaging CCD Spot, center-weighted average and matrix metering
CV-M4 is a digital monochrome progressive scan CCD camera with LVDS output. CV-M4 CL is a digital monochrome progressive scan CCD camera with Camera Link output. CV-M7 is a digital RGB color progressive scan CCD camera with LVDS output. CV-M7 CL is a digital RGB color progressive scan CCD
DCU223M CCD Camera, 1024 x 768 Resolution, B&W, USB 2.0 1,715.58 Lead Time. Pixel Sensitivity of the CCD Camera. Pixel sensitivity versus wavelength plots are shown at the right for the monochromatic and color versions of these CCD cameras. The color model incorporates a removable IR filt
“Accounting is the art of recording, classifying and summarizing in a significant manner and in terms of money, transactions and events which are, in part at least, of a financial character, and interpreting the result thereof”. Definition by the American Accounting Association (Year 1966): “The process of identifying, measuring and communicating economic information to permit informed .
