Constan A Bălan Corina Andrei - E-librariescolara.ro
Constanţa BălanCorina Andrei719MANUALPENTRUCLASAA III-ALIMBAȘI LITERATURA ROMÂNĂSEMESTRUL I
2.1. Descrierea unei persoaneDate despre autoare:Constanţa Bălan – profesor învăţământ primar, grad didactic l, metodist, autor demanuale şi auxiliare şcolare, Şcoala Gimnazială nr. 24 din BucureştiCorina Andrei – profesor învăţământ primar, grad didactic l, autor de manualeşi auxiliare şcolare, Școala Gimnazială nr. 24 din BucureştiReferent: Prof. univ. dr. Gheorghe Bănică, Facultatea de Litere, Universitatea din PiteștiRedactare: Mirella AcsenteTehnoredactare computerizată: Dan MihalacheGrafica: Şerban AndreescuDesign copertă: Andreea ApostolToate drepturile acestei lucrări sunt rezervate EDITURII CORINT EDUCAŢIONAL,parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.Descrierea CIP se găsește la Biblioteca Națională a României.Pentru comenzi şi informaţii, contactaţi:GRUPUL EDITORIAL CORINTDepartamentul de VânzăriStr. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucureşti, cod poştal 010517,Tel./Fax: 021.319.47.97; 021.319.48.20DepozitCalea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucureşti, cod poştal 060012Tel.: 021.310.15.30E-mail: vanzari@edituracorint.roMagazinul virtual: www.grupulcorint.roFormat: 8/54x84; Coli tipo: 9Tiparul executat la:
Deşteaptă-te, române!de Andrei MureșanuDeşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,În care te-adânciră barbarii de tirani!Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!Acum ori niciodată să dăm dovezi la lumeCă-n aste mâni mai curge un sânge de roman,Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un numeTriumfător în lupte, un nume de Traian!Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină,Deviza-i libertatea şi scopul ei preasfânt.Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!3
GHIDDE UTILIZAREuneiMANUAL- varianta tipărită și digitală2.1. DescriereapersoaneGhid de utilizare a manualuluiVarianta tipărită și digitalăUnitateade spre autorExplicareacuvintelornecunoscuteExplicarea unorexpresii din textRecapitulareacunoștințelor dinclasa a II-aJoc de rolGhicitoareActivitatepracticăPaginăde recapitulare4SEMESTRUL ICLASA A III-ALIMBAȘI LITERATURAROMÂNĂCLASA A III-ASEMESTRUL ILIM A ȘI LITERATURAROMÂNĂMINISTERUL EDUCAŢIEIŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICELIMBAȘI LITERATURAROMÂNĂMINISTERUL EDUCAŢIEIŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICECLASA A III-AMINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE197MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICEAcest manual este structurat în unitățile de învățare,fiecare unitate cuprinzândlecții de predare și învățare,finalizate cu recapitulare șievaluare continuă.Iată cum arată manualul tău:CLASA A III-ASEMESTRUL AL II-LEALIM A ȘI LITERATURAROMÂNĂSEMESTRUL AL II-LEAVarianta digitalăVarianta tipărităSimboluri care indică activități multimedia:ObservăLucreazăVizionează, ascultăCompetența vizatăÎntrebări care ajutăla înțelegereatextuluiMetode deînvățare șievaluareInițierea unuidialog pornindde la întrebareAchiziție de noicunoștințeJocuri,concursuriPaginăde evaluare
Competențe generale și specificeCompetenţe generale și specificeconform Programei școlareCOMPETENŢE GENERALE1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicareCOMPETENŢE SPECIFICE1.1 Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sauliterar accesibil1.2 Deducerea sensului unui cuvântprin raportare la mesajul audiat încontexte de comunicare familiară1.3 Sesizarea unor regularităţi alelimbii prin raportare la mesajeaudiate1.4 Manifestarea curiozităţii faţă de diverse tipuri de mesaje în contextefamiliare1.5 Manifestarea unei atitudini deschise faţă de comunicare în condiţiile neînţelegerii mesajuluiaudiat2.1 Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe bazaunui plan simplu2.2 Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvatdin partea profesorului2.3 Prezentarea unei activităţi realizateindividual sau în grup2.4 Participarea la interacţiuni pentrugăsirea de soluţii la probleme2.5 Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie departenerul de dialog3.2 Formularea unui răspuns emoţional faţă de textul literar citit3.3 Formularea unei păreri despre opovestire/personajele acesteia3.5 Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit3.6 Aprecierea valorii cărţilor4.1 Aplicarea regulilor de despărţireîn silabe la capăt de rând; de ortografie și de punctuaţie în redactarea de text4.2 Redactarea unor texte funcţionalesimple care conţin limbaj vizual șiverbal4.3 Realizarea unei scurte descrieri aunor elemente din mediul apropiat pornind de la întrebări desprijin4.4 Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/ trăite4.5 Manifestarea disponibilităţii pentru transmiterea în scris a unoridei5
UNITATEAI: Din noula școală2.1. DescriereauneipersoanePrima zi de şcoalădupă Eugenia Popa-CohuţAFLU DESPRE AUTOREugenia Popa-Cohuț s-a născutîn 1927, la Panciu. A scris poezii,piese de teatru, povestiri și romane pentru copii, obţinândnumeroase premii literare.A făcut parte din viaţa celormici și ca medic.CITEŞTE DE ACELAŞI AUTOR La casa bunicilor Mama Băiatul și leii cei triștiVOCABULAR a cerceta a observa emoție fior a îndruma a orienta, a sfătui6Pentru Ioana, prima zi a început dimineaţa devreme.Cum a făcut ochi, a sărit din pat. A cercetat casa,umblând în vârful picioarelor. Fratele ei, Dan,doarme dus. Ei i-a fost uşor trezitul. Împrumutase somnulbunicilor: se culca devreme şi se trezea în zori. Treabaasta este foarte bună pentru un şcolar.Se spală pe faţă, să dispară orice urmă de somn, apoimănâncă. Îmbrăcatul a durat câteva secunde, deoareceştie cum se măsoară timpul. Ai clipit o dată, a trecut osecundă. Se mişcă încet să nu-l trezească pe Dan. Şi eldormise cu grijă? Nu, el este deja în clasa a treia. Nu maiare emoţii. Ea acum începe şcoala.Îi pare rău că nu știe să scrie; i-ar fi lăsat un bilet:Iartă-mă, Dane, că am plecat fără să te mai aștept!M-am temut să nu întârzii la școală.Îi va spune când se vor întâlni, mai târziu.Iese din casă cu grijă, pentru că pantofiorii ei,cumpăraţi anume pentru această zi, scârţâie. Pleacăspre școală. În dreptul parcului i se alătură Haiduc,un câine pe care și-l făcuse prieten, dându-i din biscuiţii
2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simpluei. I-a spus planul și el a ajutat-o să descopere drumulpână la școală.— Stai cuminte! strigă ea, când el își pune labelepe rochiţa ei nouă. Nu-mi arde de joacă astăzi! Amtreabă!Pe stradă nu se vede niciun copil care să seîndrepte spre școală. Foarte bine! Ea va păși primape poarta școlii.O bătrână o vede și, zâmbind, o întreabă:— Nu-i prea devreme pentru școală, puișor?— Niciodată nu-i devreme pentru școală, răspundeIoana.În curtea școlii, zidurile o întâmpină tăcute. Doarferestrele întreabă: Ce cauţi aici? Cum ce caut? Deastăzi, sunt și eu elevă! răspunde fetiţa.Încep să apară copiii. Intră pe poartă veseli, fărăgriji, îmbrăcaţi frumos, ca scoși din cutie. Par niștefluturi. Mersul le este ca un zbor ușor. Nimeni nu râdede faptul că sunt însoţiţi de părinţi, chiar și de bunici.Așa se vine în prima zi de școală, își spune ea cupărere de rău. Părinţii sunt cei care îţi îndrumă pașiicând începi să te ridici, tot ei sunt cei care te duc demână în prima zi de școală. Ioana își simte sufletulgreu pentru această fugă a ei spre școală.Era bine dacă nu se grăbea. Avea timp destul să-iaștepte și pe Dan, și pe mama. Simte ceva cunoscutși, când se întoarce, în spatele ei stăteau cei doi.— Mamă! Mamă! strigă Ioana, aruncându-se înbraţele ei. Când ai venit?— Am fost tot timpul în spatele tău! Cum să te lassingură? îi răspunde mama. Uite-l și pe fratele tău!Acum, școala poate să înceapă.ÎNŢELEGE TEXTUL1. Unde vrea să meargă Ioana?2. De ce nu-l așteaptă pe Dan?3. Cum s-a pregătit fetiţa pentru această zi?4. De ce se teme ea?5. Cine o întâmpină la școală?6. Ce regretă Ioana?7. Când se întâlnește cu mamași fratele ei?8. Crezi că Dan mai are emoţiiîn prima zi de școală? De ce?EXPLOZIA STELARĂ Vă împărţiţi în cinci grupe.Un reprezentant al grupeiextrage una din cele cincisteluţe pe care scrie: Cine? /Ce? / Unde? / Când? / De ce? În grupă se formuleazăîntrebări conform steluţeialese. (Ex.: Cine este Dan?) Colegii din celelalte gruperăspund la întrebări.Cine?Ce?De ce?Prima zide şcoalăCând?Unde?Tu cum te-ai simțit în prima zi de școală?Ascultă în manualul digital un fragment din poezia Prima zi de școală de Vali Slavu.7
UNITATEA I: Din nou la școalăLUCREAZĂ FOLOSIND TEXTULEXPLICĂ EXPRESIILE cum a făcut ochi doarme dus nu-mi arde de joacă ca scoși din cutie mersul este un zbor ușor îşi simte sufletul greuÎMI AMINTESC carte; copertă; cotor; file; pagini; titlu; autor.LA BIBLIOTECĂEşti bibliotecar și vorbeșticu un cititor (colegul tău caredorește să împrumute o carte). Inversaţi rolurile. Scrie dialogul în caiet.GHICITOAREO cetate luminatăStă cu poarta descuiatăDar în ea nu pot păşiDecât cei ce ştiu citi.(cartea)Realizează semne de carte.81) Precizează titlul, autorul și personajele textului.2) Transcrie din text biletul lăsat de Ioana fratelui său.3) Care este mesajul din enunţul: Părinţii sunt ceicare îţi îndrumă pașii când începi să te ridici, tot eisunt cei care te duc de mână în prima zi de școală.4) Formulează cel puţin trei sfaturi pentru Ioana,pe care aceasta să le aplice la școală.5) Scrie un text, de șapte-zece rânduri în carevorbești despre prima ta întâlnire cu școala.FOLOSEŞTE-ŢI CUNOȘTINŢELE!JOC DE ROLPRACTICPRIMA ZI DE ŞCOALĂ1) Identifică pe manualul tău componentele uneicărţi.2) Enumeră regulile ce trebuie respectate cândîmprumuţi o carte de la bibliotecă.3) Completează, în caiet, textul de mai jos:Pe prima copertă a cărţii se scriu . și . Cândcitesc o carte, nu . foile, nu . paginile șifolosesc . de carte. Cărţile se păstrează în locuri. ferite de . .4) Numește trei motive pentru care trebuie preţuităcartea.5) Găsește două-patru proverbe despre carte șiexplică înţelesul lor.6) Scrie titlul și autorul cărţilor pe care le-ai cititîn vacanţă. Recomandă colegilor una dintre cărţilecare ţi-au plăcut, motivând alegerea, în cincirânduri.PROIECT PRIMA MEA CARTEConfecţionează o carte care să conţină un text scrisde tine, despre un moment important din viaţa ta.Prezint-o în faţa clasei, numind toate elementeleunei cărţi.
2.1. Descrierea unui obiect/ unei fiinţe din universul apropiat pe baza unui plan simpluDescrierea unei persoane1) Privește imaginile din partea dreaptă și spunece sporturi practică fiecare coleg descris., slăbuţă, blonOana este înaltă prietenoasă,Estedă cu ochi verzi. oare. Îi place muătgcalmă și înţeleult.zica și citește mAdi este scund,ochi căprui.plinuţ, brunet cu t, își alegePuţin timid și tăcu Iubeșteatent prietenii.matematica șidesenul.2) Identifică în prezentările de mai sus cerinţelecare arată: a) numele; b) trăsături fizice; c) trăsăturisufletești; d) pasiuni.3) Realizează, în cinci-șapte enunţuri, o prezentarepentru: a) prietenul tău; b) un membru al familiei tale;c) un poliţist.4) Identifică trăsăturile fizice și sufletești, așa cumreies din textele de mai jos:a) Cu părul nins, cu ochii miciŞi calzi de duioșie,Aieve parc-o văd aiciIcoana firavei buniciDin frageda-mi pruncie.(Șt.O. Iosif, Bunica)b) ( ) Bunicul stă pe prispă. Se gândește ( ) Pletele lui albe și creţe parcă suntniște ciorchini de flori albe; sprâncenele,mustăţile, barba peste toate au nins animulţi și grei.Numai ochii bunicului au rămas caodinioară: blânzi și mângâietori.(B. Ștefănescu-Delavrancea, Bunicul)ACUM ŞTIUÎn prezentarea unei persoaneprecizez: numele acesteia, relaţia dintre mine și ea, trăsături fizice (înălţime, culoarea părului,a ochilor etc.), trăsături sufletești(blândeţe, prietenie etc.), pasiuni, aptitudini.CONCURSPrezintă-te în faţa clasei, oferindinformaţii complete despre tine.Colegii vor alege cea mai interesantă prezentare.JOCRECUNOAȘTE COLEGUL!Un copil părăsește clasa șiceilalţi aleg „vedeta”. Intrândîn clasă, acesta identifică pe celales prin cât mai puţine întrebăriadresate colegilor.9
UNITATEA I: Din nou la școalăToamna în pădureAFLU DESPRE AUTORMihai Stoian (1927-2005) a lucrat ca redactor la reviste pentrucopii (Licurici, Arici Pogonici),scriind pentru aceștia: Mică e vacanţa mare Soare cu dinţiCITEŞTE DE ACELAŞI AUTOR HA – RA – BA – BU – RICI Eu, Tică și alţii VOCABULAR încercănat cu ochii obosiţi a poposi a se opri, a sta a se zbengui a se juca fire natură nestingherită nederanjată orizont zare10Cdupă Mihai Stoianând a băgat de seamă că prima frunză veştedăa căzut din copacul pe care l-a încălzit toatăvara, soarele a lăsat să-i pice o lacrimă dinochiul încercănat. De atunci, nenumărate frunze aucăzut la pământ formând un covor multicolor, carefoşnea la atingere.Fluturii au bătut pentru ultima oară din aripi şi,doborâţi de vremea care se răcea, au poposit, apoi,pe pământ, fără suflare.Sunt atâtea culori în pădure! Totuşi, vieţuitoarelenu se bucură de ele ci, din contră, încep să-şi facăgriji mai multe decât astă-vară.Furnica, ocupată cu munca din zori şi până-nnoapte, pitită sub o ciupercă pentru a se adăpostide picăturile reci ale ploii, se minunează:— Cum, a şi trecut un an?Pentru iepure, acesta-i un prilej de bucurie;toamna anunţă apropierea iernii pe care el o aşteaptădeoarece se poate zbengui prin zăpadă în nopţile culună, fără să fie ţinta vânătorilor. Acum însă, tunetul
1.1 Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibilcare anunţă venirea ploii îl sperie, amintindu-i debubuitul puştii vânătorului.Albinele sunt nemulţumite şi îngrijorate. Zumzăieîn stup pentru că li se pare că nu au fost destul deharnice şi n-au strâns suficientă miere ca să aibă cuce se hrăni până la anul. Au o nouă grijă: florile şi-auînchis pleoapele catifelate şi nu mai au de unde săculeagă polenul dulce şi auriu.Vulpea e în culmea fericirii. Noua fire pare o uriaşăvulpe roşcată, gata să-i păcălească pe toţi. De acum,nu mai trebuie să se strecoare ca să nu fie zărită deceilalţi.Lupul, dimpotrivă, crede că natura ţine cu el şi s-aîmbrăcat în haine cenuşii ca să îi semene leit. Râdela cer, fiindcă şi acesta a îmbrăcat pentru vremearăcoroasă cojocul lui.Cântăreţele pădurii au constatat că frunzele carele protejau cuiburile au căzut şi ploaia pătrundenestingherită în cuiburile lor, udându-le culcuşul.Acum, acesta nu mai este moale şi călduros cum afost toată vara, ci, peste noapte, a devenit rece şineprimitor. Ce bine că puii au crescut şi nu mai suntaşa sensibili! Acum pot zbura şi îşi procură singurihrana. Privindu-i, mamele înţeleg că, deşi iubescpădurea, trebuie să o părăsească pentru o vreme şisă se mute în ţările calde, pentru a se apăra de iarnacare se apropie.Iată, deodată, peste pădure se arată un flutureneobişnuit de mare. Mai sunt fluturi atât de târziu?Nu! E un curcubeu întârziat. A cuprins zarea cuaripile lui multicolore. Tremură din aripi o singurădată, apoi, ca şi cum polenul i s-ar fi scuturat de tot,se face nevăzut după dealul tot mai galben.Peste orizont s-au arătat berzele albe, curate calacrima, parcă s-ar fi îmbăiat cu o clipă înainte, iaracum nu fac altceva decât să-şi scuture aripile Plouă din nou. Aşa-i toamna!ÎNŢELEGE TEXTUL1. De ce s-a întristat soarele?2. Cum au reacţionat vieţuitoarele la venirea toamnei?3. Care schimbări din naturăle-a impresionat pe fiecare?4. Din ce cauză a dispărutcurcubeul?5. Pentru ce se pregăteau păsările?6. Ce înseamnătoamna pentru tine?ŞTIU.VREAU SĂ ŞTIU. AM ÎNVĂŢATCompletează primele douărubrici din tabelul cu ceea ce ştiidespre toamnă şi ce ţi-ai dori săafli despre aceasta.ŞtiuVreau să ştiuAm învăţatLa sfârșitul activității completeazăultima rubrică.RĂSPUNDE. ARUNCĂ.INTEROGHEAZĂ.Folosiţi o minge. Cel care oaruncă adresează o întrebare înlegătură cu textul studiat, celuicare o prinde. Acesta răspunde,apoi aruncă mingea altui copil,adresându-i o altă întrebare.Tu cu ce sentimente întâmpini toamna?Ascultă în manualul digital un fragment din Rapsodii de toamnă de George Topârceanu.11
UNITATEA I: Din nou la școalăEXPLICĂ EXPRESIILE a băgat de seamă au bătut pentru ultima oară dinaripi au poposit fără suflare florile și-au închis pleoapelecatifelate noua fire pare o uriașă vulperoșcată berzele albe, curate ca lacrimaÎMI AMINTESC ortografie; grupuri de sunete; propoziţie; semne de punctuaţie.PORTOFOLIURealizează o fișă în care săprezinţi, prin text sau desen,ocupaţiile membrilor familiei taleîn anotimpul toamna.12LUCREAZĂ PE BAZA TEXTULUI TOAMNA ÎN PĂDURE1) Citeşte textul în gând, apoi în lanţ, împreună cuceilalţi colegi.2) Identifică titlul, autorul şi fragmentele textului.3) Exprimă, printr-un enunţ, conţinutul fiecărui fragment.4) Care sunt semnele toamnei prezentate în text?5) Personajelor textului li s-au atribuit însuşiri omeneşti. Care sunt acestea? (Ex.: soarele a lăsat să-i piceo lacrimă)6) Imaginează-ţi că eşti într-un stup. Realizează undialog, de opt-zece rânduri, între albinele îngrijorate deapropierea iernii.FOLOSEŞTE-ŢI CUNOŞTINŢELE!1) Selectează din text cuvintele scrise cu liniuţă de unire.2) Transformă cuvintele găsite după modelul următor:Model: să-i să îi3) Formulează propoziţii în care să foloseşti cuvintescrise cu liniuţă de unire.4) Completează tabelul în caiet folosind cuvinte dintext care conţin grupurile de sunete:oaeaiaieuauă5) Spune câte trei enunţuri care au la sfârşit:a) punct; b) semnul întrebării; c) semnul exclamării.6) Scrie textul de mai jos în caiet, adăugând semnelede punctuaţie corespunzătoare: Sărut mâna bunico Te sărut Irina Ce bine îmi pare că m-aisunat îi răspunde bunica Cum te simţi după tratament Noi suntem foarteîngrijoraţi întreabă fetița Staţi liniştiţi Mă simt mult mai bine Mulţumescpentru grija pe care mi-o purtaţi Explică folosirea acestora.
1.1 Extragerea unor informaţii de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibilExtragerea informaţiilordintr-un textCIORCHINELE1) Completează Ciorchinele folosind cuvinte dintext care au legătură cu anotimpul toamna.2) Explică:a) De ce vulpea şi lupul cred că, toamna, naturaţine cu ei?b) Care este legătura dintre culoarea berzelor şiploile de toamnă?c) Din ce cauză pleacă păsările în ţările calde?3) Găseşte asemănări şi deosebiri. Prezintă diagrama în faţa clasei.toamnaACUM ŞTIU să extrag informaţiile dintr-untext informativ sau literar; să organizez aceste informaţiiîn tabele, scheme.4) Realizează prin tehnica ORIGAMI:5) Citește în clasă, împreună cu ceilalți colegi,un articol, după caz, din revista: a) clasei; b) școlii;c) pentru copii. Scrie, în patru-șapte rânduri, ce informații aidesprins din aceste articole.6) Audiază textul în manualul digital şi completează,în caiet, tabelul următor:VieţuitoareAspectMod dedeplasarePRACTICMICUL CONSTRUCTORConstruieşte căsuţe pentru păsările care nu pleacă pe timpuliernii. Instalează-le în pomii dingrădina casei sau a şcolii.JOCMIMAMimează, în faţa clasei, unanimal. Colegul care ghiceșteanimalul te înlocuiește.Cu ce sehrăneşteCum seînmulţeşte13
UNITATEA I: Din nou la școalăInsula copiilorcare mănâncă literedupă Sonia LarianAFLU DESPRE AUTORSonia Larian (1931-2003) ascris povestiri și romane atractive pentru copii.CITEŞTE DE ACELAŞI AUTOR Ghiduș Arcăduș Băieţașul din stele Biblioteca fantastică Cutia din sticlă Continentul coloratVOCABULAR a debarca a coborî pe mal depe o navă lunetă instrument care ajută laobservarea obiectelor depărtate mirodenii condimente întortocheat încâlcit, încurcat14Lângă „Ţara copiilor care merg la şcoală”, în„Marea de cerneală”, se află „Insula copiilor caremănâncă litere”.Demult, aici locuiau oameni care se hrăneau cupeşti, ouă, ierburi sălbatice, toate de culoare albastrăfiindcă le pescuiau din apele „Mării de cerneală”.Copiii lor credeau că pot mânca doar alimente deculoare albastră.Odată, s-a oprit la ţărmul insulei o corabie cu literealbastre ieşite din poveşti, care se îndreptau către„Ţara literelor colorate”. Se rătăciseră şi voiau să-şirefacă rezerva de apă înainte de a pleca iar la drum,spre suratele lor de alte culori.Literele debarcaseră şi priveau în jur, curioase. P,înarmat cu o lunetă, cerceta locurile în speranţa că-iva zări pe locuitori. El văzu, ascunşi după copaci, mulţicopii care îi studiau în tăcere pe musafirii nepoftiţi. Nuînţelegeau cum pot exista fiinţe albastre şi pe pământ,nu doar în apă, cum ştiau ei.
2.2 Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului— Sunt albastre, spuse un copil.— Sigur sunt bune de mâncare! Haideţi să le mâncăm, îndemnară alţii.Copiii ieşiră din ascunzătoare şi se repeziră asupraliterelor: unii mâncau literele crude ca pe ierburileculese din mare, alţii le frigeau sau le fierbeau, aşa cumîi văzuseră pe părinţii lor, şi presărau peste ele mirodeniiînainte de a le înghiţi. Erau foarte gustoase!— Hai să fugim! strigau literele care scăpaseră.Copiii aceştia sunt sălbatici!Un A de tipar, curajos, zise:— Aşteptaţi! Vreau să vorbesc puţin cu ei. Mănâncălitere doar pentru că nu ştiu că suntem mai de folosla citit.— Mare curaj, spuse un M, bine aşezat pe picioare.Ai grijă, totuşi, s-ar putea s-o sfârşeşti rău!Îndrăzneţul H le spuse copiilor:— Hei, copii, chiar dacă suntem albastre, ar fi bine săne citiţi. Veţi fi mai câştigaţi prin ceea ce veţi afla decâtsă ne mâncaţi. Dacă dispărem, nu mai înţelegeţi nimicdin cuvinte şi nici nu veţi învăţa lucruri interesante.— Stați mai aproape să vă povestim ce locurifrumoase am văzut în drumul nostru, îi îndemnă un S,înţelept şi sfătos. Ia începe tu povestea, frate C.I se alătură şi un T, care avea talent la povestit.Atraşi de frumuseţea poveştii, copiii s-au aşezatroată în jurul literelor, ascultând atent. Au aflat că rostulliterelor pe lume nu este să fie mâncate, indiferent ceculoare au, ci trebuie respectate de toţi oamenii.Uneori, însă, vreun copil mai mânca, pe ascuns,câte o literă dintr-un cuvânt întortocheat.— Dar asta a fost demult! a protestat un X. Pe „Insulacopiilor care mănâncă litere” nu mai există niciuncuvânt descompletat, iar copiii ştiu că literele nu suntbune de mâncat.— Şi dacă acolo toate literele sunt respectate de copii,înseamnă că aşa fac toţi elevii din lume, a admis Z.Tu cum respecţi literele?ÎNŢELEGE TEXTUL1. Unde se află „Insula copiilorcare mănâncă litere”?2. Cu ce se hrăneau locuitorii ei?3. De ce au debarcat literelepe insulă?4. Cum s-au comportat copiiicu acestea?5. De ce mănâncă litere copiii?6. Ce au făcut literele pentru ascăpa cu viaţă?7. Tu cunoşti copii care mănâncă litere? Ce sfat le dai?PĂLĂRIILE GÂNDITOAREClasa este împărţită în şase grupe.POVESTITORII:Povestesc conţinutultextului în lanţ.MORALIȘTII:Ce părere ai de ?CREATORII: Ce credeţică s-a întâmplat culiterele după ce aupărăsit insula?CRITICII: Cum apreciaţicomportamentulcopiilor?GÂNDITORII: Voi cemetodă de îmblânzireaţi folosi?MODERATORII: Conduc discuţiadintre celelalte pălării, cerpărerea, fac aprecieri.15
70CUPRINS Deşteaptă-te române! de Andrei Mureşanu (Imnul de Stat al României) .3 Ghid de utilizare manual /variantă tipărită şi variantă digitală .4 Competenţe generale şi competenţe specifice conform Programei şcolare .5CONŢINUTURI PENTRUConsolidarea cunoştinţelor/Textul-suportdeprinderilor dobânditeanteriorde comunicareUNITATEA I: DIN NOU LA ȘCOALĂDescrierea unei persoaneCartea (componente)Prima zi de şcoalădupă Eugenia Popa-CohuţNr. Dezvoltarea unorcrt. competenţe noi1Oferirea informaţiilorPropoziţia. PunctuaţiaToamna după Mihai Stoiandintr-un textpropoziţiei. Grupuri de sunete.3 Relatarea unei întâmplări peAlfabet, literă/sunet, vocale şiInsula copiilor care mănâncă literebaza unui suport adecvatconsoanedupă Sonia LarianGrupuri de litereSă citim ilustraţiile4 Solicitarea de informaţii(referitoare la universulapropiat)Recapitulare: Proiect „Îmbogăţim lumea cărţilor” EvaluareLectură: Povestea cărţii de poveşti după Emilia CăldăraruUNITATEA II: PRIETENIA5. Cererea simplă, familiară,Reguli de vorbire eficientăTrei modele de urmatcererea politicoasăde Aurora ierea unui schimb verbalDialogul: punctuaţia,ortografiaVreau să fii prietenul meu!după Ovidiu Zotta28-317.Prezentare: fiinţe, lucruri,fenomene ale naturiiForme ale discursului oralPrietenii cântăreţidupă Simon Garin32-35
8.Adaptarea vorbirii la diferitesituaţii de comunicare9.Afişul, fluturaşul10.11.12.13.14.Schimbarea formei cuvintelordupă număr: singular, pluralScrierea corectăa cuvintelor într-un, într-o,dintr-un, dintr-oScrierea corectă a cuvintelor:s-a/sa, s-au/ sauHărnicel şi Lenevici, prietenide Gh. D. Vasile36-39Iepuraşul şi Lunadupă Florea Ţuiu40-43Acordul de număr al cuvintelor(intuire)Grădina tăinuitădupă Frances H. Burnett44-47RecapitulareEvaluareLectură: Șoricelul de țară și șoricelul de orașUNITATEA III: IARNABronşitaOferirea de informaţii despre Dialogul. Despărţireacuvintelor în silabe la sfârşituluniversul apropiat; textul derânduluiinformareForme diferite ale cuvintelorSchimbarea formei cuvintelorPovestea fulgului de neadupă Eugenia Popa-CohuţTextul literar în versuriInvitaţiaScrierea imaginativăDescrierea unor obiceiuri71RecapitulareEvaluareLectură: Copacul cu viaţă veşnică după Silvia Kerim15. ColindeCuprinsRecomandări pentru lectura individualăBradul de Vasile AlecsandriCrăciunul copiilor de Octavian 7172
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ MANUAL PENTRU CLASA A III A Constan a Bălan Corina Andrei. 2.1. Descrierea unei persoane Date despre autoare: Constanţa Bălan - profesor învăţământ primar, grad didactic l, metodist, autor de . CLASA A III A SEMESTRUL AL II-LEA LIMBA
CORINA-MIHAELA BELEAUA 1 . CORINA- MIHAELA BELEAUA . 800 A Agriculture Dr., Athens, GA 30605 . corina.beleaua@gmail.com (706)-372-7627 . E
regardless of whether they are a LAN Base or LAN Lite model. Q. Can a Cisco Catalyst 2960-S or 2960-SF Series LAN Lite switch be upgraded to LAN Base? A. No. The feature set is bound to the hardware model. To get the features and capabilities of LAN Base, you must purchase a LAN Base switch. Software Capabilities Q.File Size: 531KB
To request a Scantron Account, please contact the Academic Technology Center. Step One: Launch the ParSCORE LAN Client . Go to Start Programs ParSCORE LAN 6.5 ParScore LAN - Client. Figure 1 Start Programs ParScore LAN 6.5 ParSCORE LAN - Client . Step Two: Login . In the ParSCORE LAN Login window, type your Scantron Login Name and .
ABOGADA DE LOS TRIBUNALES Y JUZGADOS DE LA REPÚBLICA DEL ECUADOR TUTORA: NAVARRETE LUQUE, CORINA ELENA Guayaquil, Ecuador . Abg. Navarrete Luque, Corina Elena DIRECTOR DE LA CARRERA f._ Abg. Lynch Fernández, María Isabel Guayaquil, a los 28 días del mes de agosto del año 2019 . FACULTAD DE JURISPRUDENCIA Y CIENCIAS SOCIALES POLITICAS .
Ovidius University Annals Series: Civil Engineering, Issue 14, October 12 Vol.1, Issue14 2012 77-81 . XII(2) 2012 Universitatea Ovidius Constan ța Repec, DOAJ, EBSCO si CABELL . Volume 2, Issue 2/2012 ISSN 2225-8329 2012 85-92 Universitatea Ovidius Constan ța
The campus design incorporates both wired LAN and wireless LAN connectivity for a complete network access solution. This guide explains: The design of the campus wired LAN foundation. How the WLAN extends secure network access
LAN Base - Cisco Catalyst 2960-Plus 24TC-L 24 2 (SFP or 1000BASE-T) LAN Base - Cisco Catalyst 2960-Plus 48PST-S 48 2 SFP and 2 1000BASE-T LAN Lite 370W Cisco Catalyst 2960-Plus 24PC-S 24 2 (SFP or 1000BASE-T) LAN Lite 370W Cisco Catalyst 2960-Plus 24LC-S 24 2 (SFP or 1000BASE-T) LAN Lite 123W Cisco Catalyst 2960-Plus 48TC-S 48File Size: 341KB
Lisa Little, Joan Wagner, and Anne Sutherland Boal 216 13. Emergency Preparedness and Response Yvonne Harris 232 14. Nursing Leadership through Informatics Facilitating and Empowering Health Using Digital Technology Shauna Davies 249 15. Regulation, the Law, Labour Relations, and Negotiations Beverly Balaski 261 16. Emerging Nursing Leadership Issues Brendalynn Ens, Susan Bazylewski, and Judy .
