Curs De Drept Civil - Exevo.ro
Curs de drept civilDrepturile reale principale
Copyright 2013Editura Hamangiu SRLEditură acreditată CNCS ‐ Consiliul Naţional al Cercetării ŞtiinţificeToate drepturile rezervate Editurii HamangiuNicio parte din această lucrare nu poate fi copiatăfără acordul scris al Editurii HamangiuEditura Hamangiu:Bucureşti, Str. Col. Popeeanr. 36, sector 5O.P. 5, C.P. ISBN 978‐606‐678‐765‐9
Gabriel BoroiCarla Alexandra AnghelescuBogdan NazatCurs de drept civilDrepturile reale principale
La elaborarea prezentei lucrări a fost avută în vedere legislaţia publicatăpână la data de 7 ianuarie 2013.
Abrevierialin.art.B.J.C.A.C.civ.C.D.col. d.H.G.I.C.C.J.lit.M. Of.O.G.O.U.G.p.pct.R.R.D.R.R.D.P.s. civ.s. civ. şi de propr. int.s. com.s. cont. adm.Trib.Trib. jud.Trib. Supremvol.– alineatul– articolul– Buletinul Jurisprudenţei– Curtea de apel– Codul civil (Legea nr. 287/2009, învigoare de la 1 octombrie 2011)– Culegere de decizii– colegiul civil– Culegere de practică judiciară– Culegere de practică judiciară înmaterie civilă– Codul de procedură civilă– Curtea Supremă de Justiţie– decizia– revista Dreptul– Editura– ediţia– hotărârea Guvernului– Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie– litera– Monitorul Oficial al României, Partea I– ordonanţa Guvernului– ordonanţa de urgenţă a Guvernului– pagina– punctul– Revista română de drept– Revista română de drept privat– secţia civilă– secţia civilă şi de proprietateintelectuală– secţia comercială– secţia de contencios administrativ– Tribunalul– Tribunalul judeţean– Tribunalul Suprem– volumul
CuprinsCAPITOL PRELIMINAR. PATRIMONIUL11. Noţiunea de patrimoniu12. Elementele patrimoniului13. Caracterele juridice ale patrimoniului24. Funcţiile patrimoniului54.1. Patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari54.2. Patrimoniul explică şi permite subrogaţia reală cu titlu universal64.3. Patrimoniul explică şi permite transmisiunea universală şi transmi7siunea cu titlu universal5. Enumerarea drepturilor reale principaleCAPITOLUL I. DREPTUL DE PROPRIETATE910SECŢIUNEA 1. CONSIDERAŢII GENERALE REFERITOARE LA DREPTUL DE PROPRIETATE 101. Noţiunile de proprietate şi de drept de proprietate102. Formele dreptului de proprietate11SECŢIUNEA A 2-A. DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ121. Noţiune122. Titularii dreptului de proprietate privată133. Obiectul dreptului de proprietate privată144. Conţinutul juridic al dreptului de proprietate privată154.1. Enumerarea atributelor dreptului de proprietate154.2. Posesia (ius possidendi)154.3. Folosinţa (ius utendi şi ius fruendi)154.4. Dispoziţia (ius abutendi sau abusus)165. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privată165.1. Enumerarea caracterelor juridice ale dreptului de proprietate165.2. Dreptul de proprietate privată este un drept absolut175.3. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv175.4. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu18
Drepturile reale principaleVIII6. Limitele exercitării dreptului de proprietate privată186.1. Consideraţii generale186.2. Limite legale de interes privat stabilite de Codul civil6.2.1. Limite referitoare la folosirea apelor6.2.2. Picătura streşinii6.2.3. Distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumiteconstrucţii, lucrări şi plantaţii6.2.4. Limite privind vederea asupra proprietăţii vecinului6.2.5. Limite referitoare la dreptul de trecere6.2.6. Alte limite legale212123232324266.3. Limite convenţionale (voluntare)267. Enumerarea modurilor de dobândire a dreptului de proprietate privată 288. Regimul juridic al imobilelor proprietate privată298.1. Realizarea şi desfiinţarea construcţiilor29348.2. Circulaţia juridică a imobilelor proprietate privată8.2.1 Imobilele proprietate privată sunt în circuitul civil348.2.2. Dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor situate înRomânia de către persoanele fizice sau juridice străine şi apatrizi 348.2.3. Forma ad validitatem a actelor juridice de înstrăinare aimobilelor368.2.4. Dreptul de preempţiune37SECŢIUNEA A 3-A. DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ401. Noţiune402. Titularii (subiectele) dreptului de proprietate publică413. Obiectul dreptului de proprietate publică424. Caracterele juridice specifice dreptului de proprietate publică445. Modurile de dobândire a proprietăţii publice. Exproprierea pentru cauză45de utilitate publică5.1. Enumerarea modurilor de dobândire a proprietăţii publice455.2. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică466. Exercitarea dreptului de proprietate publică526.1. Consideraţii generale526.2. Dreptul de administrare546.3. Concesionarea bunurilor proprietate publică576.4. Închirierea bunurilor proprietate publică606.5. Dreptul de folosinţă gratuită7. Încetarea dreptului de proprietate publică6162
CuprinsCAPITOLUL AL II-LEA. MODALITĂŢILE JURIDICE ALE DREPTULUI DEPROPRIETATE PRIVATĂIX63SECŢIUNEA 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND MODALITĂŢILE JURIDICE ALEDREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ63SECŢIUNEA A 2-A. PROPRIETATEA COMUNĂ651. Consideraţii introductive652. Dreptul de proprietate comună pe cote-părţi (coproprietatea)652.1. Noţiune. Clasificare. Prezumţia de coproprietate652.2. Coproprietatea obişnuită66662.2.1. Noţiune. Izvoare. Titulari2.2.2. Exercitarea posesiei asupra bunului aflat în coproprietate 67682.2.3. Drepturile coproprietarilor cu privire la întregul bun732.2.4. Contractul de administrare a coproprietăţii2.2.5. Drepturile coproprietarilor cu privire la cota-parte proprie din73drept2.2.6. Acţiunile în justiţie74772.2.7. Obligaţiile coproprietarilor772.2.8. Încetarea coproprietăţii obişnuite2.3. Coproprietatea forţată2.3.1. Aspecte generale2.3.2. Coproprietatea asupra părţilor comune din clădirile cu maimulte etaje sau apartamente având proprietari diferiţi2.3.3. Coproprietatea asupra despărţiturilor comune2.3.4. Coproprietatea asupra bunurilor care constituie amintiri defamilie3. Proprietatea comună în devălmăşie7878798284843.1. Noţiune843.2. Izvoarele şi felurile devălmăşiei853.3. Regulile aplicabile devălmăşiei854. Partajul854.1. Noţiune854.2. Felurile partajului864.3. Imprescriptibilitatea partajului874.4. Suspendarea partajului874.5. Modurile de împărţire884.6. Stingerea datoriilor şi situaţia creditorilor884.7. Efectele partajului89
Drepturile reale principaleXSECŢIUNEA A 3-A. PROPRIETATEA PERIODICĂ, PROPRIETATEA REZOLUBILĂ ŞIPROPRIETATEA ANULABILĂ921. Proprietatea periodică922. Proprietatea rezolubilă943. Proprietatea anulabilă94CAPITOLUL AL III-LEA. ACŢIUNEA ÎN REVENDICARE96SECŢIUNEA 1. ASPECTE GENERALE REFERITOARE LA ACŢIUNEA ÎN REVENDICAREIMOBILIARĂ961. Noţiune şi caractere generale962. Delimitarea acţiunii în revendicare de alte acţiuni962.1. Acţiunea în revendicare şi acţiunea posesorie962.2. Acţiunea în revendicare şi acţiunea confesorie972.3. Acţiunea în revendicare şi acţiunea negatorie982.4. Acţiunea în revendicare şi acţiunea în grăniţuire982.5. Acţiunea în revendicare şi petiţia de ereditate992.6. Acţiunea în revendicare şi acţiunea în evacuare1002.7. Acţiunea în revendicare şi acţiunea în constatare1013. Calitatea procesualăSECŢIUNEA A 2-A. ACŢIUNEA ÎN REVENDICARE IMOBILIARĂ1. Proba dreptului de proprietate1011041041.1. Consideraţii introductive1041.2. Noţiunea de titlu în materia acţiunii în revendicare1061.3. Situaţii posibile1.3.1. Precizări1.3.2. Ambele părţi deţin titlu1.3.3. Numai una dintre părţi are titlu1.3.4. Niciuna dintre părţi nu are titlu1081081091121122. Imprescriptibilitatea acţiunii în revendicare imobiliarăSECŢIUNEA A 3-A. ACŢIUNEA ÎN REVENDICARE MOBILIARĂ1131151. Situaţii de distins1152. Ipoteza reglementată de art. 937 alin. (1) C.civ.1152.1. Precizări prealabile1152.2. Condiţii referitoare la bunuri116
CuprinsXI2.3. Condiţii referitoare la persoane1172.4. Condiţii referitoare la posesia terţului dobânditor1193. Revendicarea de la terţul dobânditor de bună-credinţă a bunului mobilpierdut sau furat1204. Revendicarea bunului mobil de la hoţ, de la găsitorul care nu s-aconformat dispoziţiilor art. 941 şi urm. C.civ. sau de la terţul dobânditor de122rea-credinţă5. Ipoteza în care găsitorul bunului mobil s-a conformat dispoziţiilorart. 941 şi urm. C.civ.SECŢIUNEA A 4-A. EFECTELE ADMITERII ACŢIUNII ÎN REVENDICARE1. Precizări introductive1221251252. Restituirea lucrului1253. Restituirea productelor şi a fructelor1264. Suportarea cheltuielilor făcute de către posesor127CAPITOLUL AL IV-LEA. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DEPROPRIETATE PRIVATĂ130SECŢIUNEA 1. CONSIDERAŢII GENERALE1301. Noţiunea de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate1302. Enumerarea dezmembrămintelor dreptului de proprietate privată131SECŢIUNEA A 2-A. DREPTUL DE SUPERFICIE1. Noţiune şi caractere juridice1.1. Noţiune1.2. Caracterele juridice ale dreptului de superficie1321321321322. Constituirea dreptului de superficie1333. Exercitarea dreptului de superficie1364. Stingerea dreptului de superficie1374.1. Enumerarea cauzelor de stingere a dreptului de superficie1374.2. Stingerea dreptului de superficie prin expirarea termenului1384.3. Stingerea dreptului de superficie prin consolidare1394.4. Stingerea dreptului de superficie prin pieirea construcţiei1394.5. Alte cauze de stingere a dreptului de superficie140SECŢIUNEA A 3-A. DREPTUL DE UZUFRUCT1. Noţiune şi caractere juridice141141
Drepturile reale principaleXII2. Constituirea dreptului de uzufruct1422.1. Domeniul de aplicare (obiectul uzufructului)1422.2. Modalităţile de constituire1432.3. Durata uzufructului1443. Efectele uzufructului1453.1. Drepturile uzufructuarului1453.2. Obligaţiile uzufructuarului1493.3. Drepturile nudului proprietar1513.4. Obligaţiile nudului proprietar1514. Stingerea uzufructului152SECŢIUNEA A 4-A. DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAŢIE154SECŢIUNEA A 5-A. DREPTUL DE SERVITUTE1561. Noţiune şi caractere juridice1562. Clasificarea servituţilor1573. Constituirea servituţii1584. Exercitarea dreptului de servitute1584.1. Drepturile şi obligaţiile proprietarului fondului dominant1584.2. Drepturile şi obligaţiile proprietarului fondului aservit1594.3. Exercitarea servituţii în caz de împărţire a fondurilor1605. Stingerea servituţilor160CAPITOLUL AL V-LEA. FIDUCIA ŞI ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA 163SECŢIUNEA 1. FIDUCIA1631. Noţiune şi obiect1632. Izvoarele fiduciei1653. Părţile contractului de fiducie1654. Conţinutul contractului de fiducie1675. Obligaţiile fiduciarului1695.1. Obligaţia de înregistrare a contractului de fiducie1695.2. Obligaţia fiduciarului de a da socoteală1716. Răspunderea şi înlocuirea fiduciarului1717. Încetarea contractului de fiducie172SECŢIUNEA A 2-A. ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA1. Noţiune şi reglementare174174
CuprinsXIII2. Administrarea colectivă şi delegarea1753. Formele de administrare1773.1. Administrarea simplă1773.2. Administrarea deplină1784. Obligaţiile administratorului faţă de beneficiar1785. Obligaţiile administratorului şi ale beneficiarului în raporturile cu terţii 1826. Încetarea administrării182CAPITOLUL AL VI-LEA. POSESIA185SECŢIUNEA 1. ASPECTE GENERALE1851. Noţiunea de posesie1852. Elementele constitutive ale posesiei1853. Delimitarea posesiei, ca stare de fapt, de alte situaţii juridice1863.1. Posesia, ca stare de fapt, şi posesia, ca stare de drept (posesia,ca atribut al unui drept real principal)1863.2. Posesia şi detenţia precară. Intervertirea detenţiei precare înposesie4. Dobândirea şi pierderea posesiei1871894.1. Dobândirea posesiei1894.2. Pierderea posesiei190SECŢIUNEA A 2-A. VICIILE POSESIEI1921. Precizări introductive1922. Discontinuitatea1933. Violenţa1934. Clandestinitatea194SECŢIUNEA A 3-A. EFECTELE POSESIEI1951. Precizări introductive1951.1. Enumerarea efectelor juridice ale posesiei1951.2. Justificarea efectelor juridice ale posesiei1951.3. Posesia de bună-credinţă şi posesia de rea-credinţă1952. Posesia creează o prezumţie de proprietate1973. Posesia de bună-credinţă conduce la dobândirea în proprietate afructelor produse de bunul asupra căruia se exercită1974. Acţiunile posesorii1984.1. Noţiune. Feluri198
XIVDrepturile reale principale4.2. Acţiunea posesorie generală (acţiunea în complângere)1994.3. Acţiunea posesorie specială (acţiunea în reintegrare)2004.4. Aspecte procesuale privind acţiunile posesorii2004.5. Luarea măsurilor pentru conservarea bunului asupra căruia seexercită posesia202CAPITOLUL AL VII-LEA. MODURILE GENERALE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUIDE PROPRIETATE ŞI A ALTOR DREPTURI REALE PRINCIPALE204SECŢIUNEA 1. CONSIDERAŢII GENERALE2041. Enumerarea modurilor de dobândire a dreptului de proprietate şi a altordrepturi reale principale2042. Precizări introductive204SECŢIUNEA A 2-A. ACCESIUNEA2081. Noţiune şi clasificare2082. Accesiunea imobiliară naturală2083. Accesiunea imobiliară artificială2103.1. Consideraţii generale2103.2. Realizarea lucrării de către proprietarul imobilului cu materialelealtei persoane2123.3. Realizarea unei lucrări autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia2132133.3.1. Situaţia autorului de bună-credinţă2163.3.2. Situaţia autorului de rea-credinţă3.4. Realizarea unei lucrări adăugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia2182183.4.1. Lucrările adăugate necesare2193.4.2. Lucrările adăugate utile2203.4.3. Lucrările adăugate voluptuare3.5. Lucrările realizate parţial asupra imobilului autorului2203.6. Lucrările provizorii2213.7. Realizarea unei lucrări asupra imobilului altuia cu materialele unuiterţ2213.8. Aspecte care privesc atât pe autorul de bună-credinţă, cât şi peautorul de rea-credinţă2214. Accesiunea mobiliară2274.1. Confecţionarea bunului mobil cu materialele altei persoane2274.2. Unirea a două bunuri mobile227
CuprinsSECŢIUNEA A 3-A. UZUCAPIUNEA1. Consideraţii generaleXV2282281.1. Noţiune şi justificare2281.2. Bunurile care nu pot fi dobândite prin uzucapiune2281.3. Felurile uzucapiunii în sistemul Codului civil din 20092291.4. Posesia utilă, condiţie esenţială a uzucapiunii2292. Uzucapiunea imobiliară extratabulară2303. Uzucapiunea imobiliară tabulară2314. Uzucapiunea mobiliară2335. Aspecte comune uzucapiunii extratabulare, tabulare şi mobiliare2345.1. Joncţiunea posesiilor2345.2. Calculul termenului uzucapiunii2355.3. Invocarea uzucapiunii236SECŢIUNEA A 4-A. OCUPAŢIUNEA237SECŢIUNEA A 5-A. HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ238CAPITOLUL AL VIII-LEA. PUBLICITATEA IMOBILIARĂ241SECŢIUNEA 1. CONSIDERAŢII GENERALE REFERITOARE LA PUBLICITATEA IMOBILIARĂŞI LA CARTEA FUNCIARĂ2411. Noţiunea şi funcţiile publicităţii imobiliare2411.1. Noţiunea de publicitate imobiliară2411.2. Funcţiile publicităţii imobiliare2412. Noţiunea, caracteristicile şi structura cărţii funciare2412.1. Noţiunea de carte funciară2412.2. Caracteristicile cărţii funciare2422.3. Structura cărţii funciare2423. Obiectul cărţii funciare2433.1. Obiectul material2433.2. Obiectul juridic244SECŢIUNEA A 2-A. PRINCIPIILE CĂRŢII FUNCIARE1. Enumerarea principiilor2452452. Principiul efectului constitutiv de drepturi reale imobiliare al înscrierii 2453. Principiul publicităţii integrale247
Drepturile reale principaleXVI4. Principiul relativităţii înscrierii2475. Principiul priorităţii2496. Principiul forţei probante şi al publicităţii materiale2517. Principiul neutralităţii2538. Principiul specialităţii2549. Principiul legalităţii254SECŢIUNEA A 3-A. ÎNSCRIERILE ÎN CARTEA FUNCIARĂ2551. Precizări introductive2552. Intabularea2563. Înscrierea provizorie2574. Notarea258SECŢIUNEA A 4-A. ACŢIUNILE ÎN JUSTIŢIE SPECIFICE CĂRŢII FUNCIARE2621. Noţiune şi enumerare2622. Acţiunea în prestaţie tabulară2623. Acţiunea în justificare tabulară2634. Acţiunea în rectificare263ANEXĂ267TESTE GRILE267I. Patrimoniul267II. Dreptul de proprietate269III. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate privată281IV. Acţiunea în revendicare289V. Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată299VI. Fiducia şi administrarea bunurilor altuia303VII. Posesia304VIII. Modurile generale de dobândire a drepturilor reale principale310IX. Publicitatea imobiliară316RĂSPUNSURI322I. Patrimoniul322II. Dreptul de proprietate322III. Modalităţile juridice ale dreptului de proprietate privată323
CuprinsINDEXXVIIIV. Acţiunea în revendicare323V. Dezmembrămintele dreptului de proprietate privată324VI. Fiducia şi administrarea bunurilor altuia324VII. Posesia324VIII. Modurile generale de dobândire a drepturilor reale principale324IX. Publicitatea imobiliară325327
Capitol preliminar. Patrimoniul1. Noțiunea de patrimoniuO definiţie legală a patrimoniului este oferită de art. 31 C.civ., potrivitcăruia orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şiaparţin acesteia.Altfel spus, prin patrimoniu se înţelege totalitatea drepturilor şi obligaţiilorcu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept.Sunt excluse, astfel, din conţinutul patrimoniului acele drepturi nepatrimoniale, cum ar fi dreptul la nume (art. 82 C.civ.), dreptul la viaţă privată(art. 71 C.civ.), dreptul la demnitate (art. 72 C.civ.) etc.Cu toate acestea, deşi aceste drepturi sunt excluse din patrimoniul uneipersoane, prin încălcarea lor, cauzându-se un prejudiciu, ia naştere dreptul decreanţă împotriva autorului faptei ilicite, ce constă în repararea prejudiciului produs.2. Elementele patrimoniuluiPornind de la definiţia dată patrimoniului de Codul civil, rezultă că acestaeste alcătuit din două elemente:– latura activă (activul patrimonial);– latura pasivă (pasivul patrimonial).Activul patrimonial cuprinde toate drepturile patrimoniale (exprimabilepecuniar). Poate fi vorba fie despre drepturi reale, precum dreptul de proprietate asupra anumitor bunuri, dreptul de superficie asupra unui teren,dreptul de uzufruct asupra unor bunuri, dreptul de abitaţie asupra unei locuinţe etc., fie despre drepturi de creanţă (drepturi personale), cum ar fi dreptulde a primi suma împrumutată, dreptul de a folosi locuinţa închiriată, dreptulde a încasa chiria pentru bunul dat în locaţiune, dreptul de a folosi bunul datîn comodat, dreptul de a primi preţul lucrului vândut, dreptul de a utilizaenergia electrică în urma încheierii unui contract de furnizare a acesteia etc.Din punct de vedere economic, activul patrimonial se împarte în capitalurişi venituri.
Drepturile reale principale2Capitalul reprezintă expresia valorică a unor bunuri care fac parte dinpatrimoniul unei persoane.Bunurile pot fi producătoare de venituri (de exemplu, un imobil închiriatproduce chirii) sau neproductive (cum ar fi un imobil în care locuieşte proprietarul, o bibliotecă de cărţi).Veniturile reprezintă resurse periodice care sunt realizate de o anumităpersoană şi care fac să intre în patrimoniul acesteia valori în bani. Veniturilepot avea origine diversă, reprezentând sume de bani obţinute din exploatareaunui bun productiv, cum ar fi chiriile încasate prin închirierea unui imobil,dividendele produse de acţiunile unei societăţi comerciale, dobânzile unorsume împrumutate etc. Dar veniturile pot consta şi în bunuri în natură, cumar fi produsele obţinute prin arendarea unei suprafeţe de teren[1].Pasivul patrimonial este alcătuit din toate datoriile evaluabile pecuniarpe care le are o anumită persoană.Datoria poate consta fie într-o obligaţie de a da (de a transmite sau constitui un drept real), fie într-o obligaţie de a face (de a preda un bun, de apresta un serviciu sau de a executa o lucrare), fie într-o obligaţie de a nuface (de a se abţine de la o acţiune la care, în mod normal, eraîndreptăţit).3. Caracterele juridice ale patrimoniuluia) Patrimoniul este o universalitate juridică, în sensul că drepturile şiobligaţiile ce îl alcătuiesc sunt privite în totalitatea lor, fără a interesa identitatea fiecărui drept sau identitatea fiecărei obligaţii.De aici decurg două consecinţe:– drepturile şi obligaţiile care alcătuiesc patrimoniul sunt legate între ele,formând un tot unitar (nu se exclude însă ipoteza în care patrimoniul să fieformat dintr-o grupare de mase de b
Curs de drept civil Drepturile reale principale. La elaborarea prezentei lucr ări a fost avut ă în vedere legisla ţia publicat ă până la data de 7 ianuarie 2013. Abrevieri alin. – alineatul art. – articolul B.J. – Buletinul Jurisprudenţei C.A. – Curtea de apel
- disciplina Drept penal general I face parte din planul de învăţământ al anului II, specializarea Drept, fiind normată cu 2 ore de curs în semestrul I. - disciplina Drept penal general II face parte din planul de învăţământ al anului II, specializarea Drept, fiind normată cu 2 ore de curs în semestrul II. - disciplina Drept penal .
titulat: Drept civil. Partea specială, și anume al domnilor: Gh. Chibac, doctor în drept, profesor universitar; A. Băieșu, doctor în drept, conferențiar univer sitar, Al.Ro tari, doctor în drept, conferențiar universitar, O. Efrim, magistru în drept. Scopul primordial al acestui manual este de a familiariza studenții de la
1. GABRIEL BOROI, CARLA ALEXANDRA ANGHELESCU, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 104-264, 289-357; 2. MARIAN NICOLAE, Nulitatea parțială și clauzele considerate nescrise în lumina Noului Cod civil. Aspecte de drept material și drept
DREPT – ANUL IV GRUPA 401 402 NI 8-10 10-12 12-14 14-15 15-16 16-17 17-18 18-20 MARŢI 8-10 10-12 12-14 Drept procesual civil II - S - Lect. univ. dr. S. IONESCU 14-17 DREPT PROCESUAL CIVIL II - C - Lect. univ. dr. S. IONESCU 17-19 Drept procesual
Drept civil. Succesiuni şi liberalităţi 2 2 5 E6 8. D.D.3.6.8. Drept penal – partea specială II 2 2 6 E6 9. D.D.3.6.9. Drept procesual penal II 2 2 5 E6 10. D.D.3.6.10. Drept comercial. Obligaţiile 2 2 5 E6 11. D.D.3.6.11. Dreptul familiei şi regimuri matrimoniale 3 2 6 E6 .
Drept penal român. Partea gene rală Constantin Bulai, Constantin Mitrache 1996 1 Drept penal. Partea generală, vol. I şi II, ed. A II-a Matei Basarab Lumina Lex, 1997 2 Drept penal. Partea generală. Curs universitar, ed. a III-a Alexandru Boroi All Beck, 2001 4 Drept penal român. .
vedere ceea ce doctrina înţelege prin drept penal obiectiv. Acelaşi termen, drept penal, se foloseşte pentru a denumi dreptul statului de a crea şi aplica norme penale (drept penal subiectiv, jus puniendi[2]), dar şi pentru a denumi ştiinţa dreptului penal ca ansamblu de idei, teori
Artificial Intelligence (AI) is growing at a great pace and is spreading across many industry sectors. AI as a concept was first coined in the 1950s and has been the basis for a plethora of science fiction novels and movies. Now, 60 years later, AI is rapidly entering nearly every industrial sector and is increasingly embedded into modern society. The UK government is dedicated to advancing .
