Nulitatea Actului Juridic Civil Prin Prisma Interesului .

3y ago
40 Views
2 Downloads
319.47 KB
21 Pages
Last View : 10d ago
Last Download : 3m ago
Upload by : Arnav Humphrey
Transcription

CuprinsIntroducere 11. Nulitatea 91.1. Nulitatea în dreptul roman 91.1.1. Începutul folosirii noţiunii de „nulitate” în dreptulroman 101.1.2. Folosirea noţiunii de „nulitate” în perioada de lafondarea Romei şi până la adoptarea Legii celor XIItable (753 î.Hr. ‑ 449 î.Hr.) 141.1.3. Argumente pentru folosirea nulităţii ca sancţiune dedrept privat în perioada Republicii (509 î.Hr. ‑ 27 î.Hr.). 161.1.4. Influenţa dreptului roman în Dacia 211.2. Sublinieri 232. Concepţia clasică despre nulitate 242.1. Evoluţia noţiunii de „nulitate” în doctrina şi în dreptulfrancez 242.1.1. Nulităţile de plin drept şi resciziunile 272.1.2. Apariţia viciilor de consimţământ 302.1.3. Interesul protejat, criteriu de partajare a nulităţii înnulitate absolută şi nulitate relativă 332.2. Sublinieri 363. Inexistenţa şi nulitatea actului juridic 383.1. Inexistenţa 383.1.1. Inexistenţa legată de instituţiile privind structurasocial‑ju ridică a societăţii romane primitive 403.1.2. Inexistenţa rezultând din neîndeplinirea regulilorde formă 403.1.3. Inexistenţa rezultând din lipsa unui elementde fond al actului 403.1.4. Actele inexistente şi actele nule 413.1.5. Despre consacrarea teoriei inexistenţei înCodul Napoleon 473.1.6. Teoria actului‑organism în doctrina clasică 50

XIINulitatea actului juridic civil3.1.7. Critica teoriei clasice a nulităţii – teoria modernăa nulităţii 513.1.7.1. Respingerea teoriei actelor inexistente 523.1.7.2. Conceperea nulităţii ca un drept la critică 523.1.7.3. Interesul protejat, criteriu de delimitarea nulităţii concepute ca un drept la critică 533.1.8. Critica teoriei moderne a nulităţii 543.1.8.1. Critica împotriva conceperii nulităţiica un drept la critică 543.1.8.2. Critica asupra adoptării criteriului interesuluiprotejat 553.2. Sublinieri 564. Nulitatea şi inexistenţa în legislaţia şi în doctrina civilăromână clasică şi modernă 584.1. Nulitatea şi inexistenţa în vechiul drept românesc 584.1.2. Nulitatea în Codul civil de la 1864 şi în doctrinacivilă română 614.1.2.1. Nulităţile de plin drept şi resciziunile în Codulcivil român din 1864 şi în doctrina civilă română 614.1.2.2. Inexistenţa în doctrina civilă româneascămodernă 634.1.3. Opoziţia doctrinei civile române la teoria actelorinexis tente 664.1.3.1. Hamangiu, Rosetti‑Bălănescu, Băicoianuşi teoria acte lor inexistente 664.1.3.2. Istrate Micescu şi teoria actelor inexistente 674.1.3.3. Traian Ionaşcu şi teoria actelor inexistente 674.1.3.4. Aurel Pop şi Gheorghe Beleiu şi teoria actelorinexistente 674.1.4. Nulitatea în doctrina civilă românească modernă 684.1.4.1. Hamangiu, Rosetti‑Bălănescu şi Băicoianuşi teoria nuli tăţii actelor juridice civile 684.1.4.2. Istrate Micescu şi teoria nulităţii actelorjuridice civile 704.1.4.3. Traian Ionaşcu şi teoria nulităţii actelorjuridice civile 704.1.4.4. Consolidarea teoriei nulităţii în doctrinacivilă românească 724.2. Sublinieri 75

CuprinsXIII5. Evoluţia teoriei actelor inexistente 775.1. Renaşterea teoriei inexistenţei actelor juridice civile 775.1.1. Cauza în noua teorie a inexistenţei 785.1.2. Regimul juridic al inexistenţei faptelor, actelor,declaraţiilor şi situaţiilor juridice 795.2. Sublinieri 806. Clauzele nescrise în Codul civil şi în doctrina civilă 826.1. Clauza nescrisă 826.1.1. Teze privind expresia „considerat nescrisă” 826.1.1.1. Argumente pentru susţinerea tezei potrivitcăreia expresia „considerată nescrisă” consacrăo sancţiune autonomă 826.1.1.2. Argumente pentru susţinerea tezei potrivitcăreia expresia „considerată nescrisă” este sinonimăcu noţiunea de „nulitate” 846.1.2. Reglementarea clauzelor considerate nescriseîn proiectul Codului european al contractelor 866.1.3. Reglementarea clauzelor nescrise în Codulcivil român 876.2. Sublinieri 897. Actul juridic civil obiect al nulităţii 927.1. Scurte consideraţii despre actul juridic civil 927.1.1. Definiţia actului juridic civil 947.1.2. Construcţia tehnică a voinţei 957.1.2.1. Noi elemente în construcţia tehnică a voinţei 967.1.3. Condiţiile de validitate ale actului juridic civil 997.1.4. Efectele actului juridic civil 1027.1.4.1. Raportul juridic civil şi interesul 1027.1.4.2. Concepţia clasică despre raportul juridic civil 1027.1.4.3. Purtătorul valorii pecuniare şi elementulcare dă valoarea pecuniară raportului juridic civil 1077.1.4.4. Purtătorul de valoare – este un elementcomponent al raportului juridic de drept privat? 1087.2. Sublinieri 1138. Interesul 1168.1. Definiţia şi etimologia noţiunii de „interes” 1168.1.1. Înţelesuri ale noţiunii de „interes” în societăţilearhaice şi în societatea romană 118

XIVNulitatea actului juridic civil8.1.2. Concepţia hedonistă despre interes 1208.1.3. Concepţia economică despre interes –mercantilismul 1228.1.4. Concepţiile psihologică şi sociologică despreinteres 1238.1.5. Concepţia utilitaristă despre interes 1338.1.6. Concepţia materialistă despre interes 1358.1.7. Concepţia juridică despre interes 1368.1.8. Sublinieri 1398.2. Categorii de interes 1418.2.1. Interese de drept privat şi interese de drept public 1418.2.2. Interese personale şi interese generale 1468.2.2.1. Congruenţa dintre interesele personale 1518.2.2.2. Corelaţia dintre interesul personal şiinteresul general 1538.2.2.3. Despre interesul public, interesul generalşi ordinea publică 1558.2.3. Interese sociale 1588.2.4. Interese pecuniare şi interese non‑pecuniare 1608.2.5. Interese legitime şi interese nelegitime 1608.2.6. Sublinieri 1629. Nulitatea în Codul civil român 1649.1. Concepţia Codului civil despre nulitate 1649.1.1. Nulitate şi legalitate 1669.1.2. Genuri de nulităţi 1679.1.2.1. Nulitatea absolută şi nulitatea relativă 1679.1.2.2. Corelaţia dintre atributele absolut şi relativale nulităţii 1709.1.3. Nulitatea absolută expresă şi virtuală şi nulitatearelativă expresă şi virtuală 1719.1.4. Nulitatea amiabilă şi nulitatea judiciară 1729.1.4.1. Nulitatea amiabilă 1729.1.4.2. Nulitatea judiciară 1749.1.5. Nulitatea totală şi nulitatea parţială 1749.1.5.1. Nulitatea totală 1749.1.5.2. Nulitatea parţială 1769.1.6. Nulităţi de fond şi nulităţi de formă 1779.2. Sublinieri 177

CuprinsXV10. Nulitatea şi alte cauze de ineficacitate ale actelorjuridice civile 17910.1. Varietatea sancţiunilor juridice civile 17910.1.1. Nulitatea şi revocarea 17910.1.1.1. Consideraţii generale despre revocare 17910.1.1.2. Comparaţia dintre nulitate şi revocare 18210.1.2. Nulitatea şi denunţarea unilaterală 18310.1.2.1. Consideraţii generale despre denunţareaunilaterală 18310.1.2.2. Comparaţia dintre nulitate şi denunţareaunilaterală 18410.1.3. Nulitatea şi rezoluţiunea 18610.1.3.1. Despre rezoluţiune 18610.1.3.2. Genuri de rezoluţiune în Codul civil 18810.1.3.3. Comparaţia dintre nulitate şi rezoluţiune 19010.1.4. Nulitatea şi rezilierea 19110.1.4.1. Despre reziliere 19110.1.4.2. Comparaţia dintre nulitate şi reziliere 19110.1.5. Nulitatea şi caducitatea 19210.1.5.1. Consideraţii generale despre caducitate 19210.1.5.2. Comparaţia dintre nulitate şi caducitate 19311. Cauzele de nulitate 19511.1. Conceptul de „cauză” 19511.1.1. Genuri de cauze care atrag sancţiunea nulităţii 19711.1.2. Cauze care atrag nulitatea absolută şi cauzecare atrag nulitatea relativă 19711.1.3. Cauze de fond şi cauze de formă 19812. Cauzele care atrag sancţiunea nulităţii absolute 19912.1. Caracterul imperativ al condiţiilor cerute de normelede drept pentru validitatea actelor juridice 19912.2. Capacitatea civilă 20012.2.1. Trăsăturile capacităţii civile 20212.3. Capacitatea civilă de folosinţă a persoanei fizice 20312.3.1. Începutul capacităţii civile de folosinţă a persoaneifizice 20412.3.2. Conţinutul capacităţii civile de folosinţă a persoaneifizice 204

XVINulitatea actului juridic civil12.3.3. Încetarea capacităţii civile de folosinţă a persoaneifizice 20512.4. Capacitatea civilă de folosinţă a persoanei juridice 20512.4.1. Începutul capacităţii civile de folosinţă a persoaneijuridice 20612.4.2. Conţinutul capacităţii civile de folosinţă a persoaneijuridice 20712.4.3. Încetarea capacităţii civile de folosinţă a persoaneijuridice 20812.5. Consimţământul 20912.5.1. Semnificaţii ale termenului „consimţământ” 21112.5.2. Manifestarea şi natura consimţământului 21312.5.3. Exteriorizarea consimţământului 21412.5.4. Cerinţe pentru exprimarea valabilă aconsimţământului 21512.5.4.1. Să provină de la o persoană cudiscernământ 21612.5.4.2. Să existe hotărârea de a se obligajuridiceşte 21612.5.4.3. Să fie exteriorizat 21712.5.4.4. Să nu fie viciat 21712.6. Obiectul actului juridic 21812.6.1. Cerinţe de valabilitate ale obiectului actuluijuridic civil 22112.6.1.1. Să existe 22212.6.1.2. Să fie în circuitul civil 22212.6.1.3. Să fie determinat sau determinabil 22312.6.1.4. Să fie posibil 22312.6.1.5. Să fie licit 22412.6.1.6. Cerinţe speciale de valabilitate ale obiectuluiactului juridic civil 22812.7. Cauza actului juridic civil 22912.7.1. Teoria clasică a cauzei actului juridic civil 23012.7.2. Teoria anti‑cauzalistă a actului juridic civil 23112.7.3. Teoria neo‑cauzalistă a actului juridic civil 23212.7.4. Teoria cauzei obiective a actului juridic civil 23212.7.4.1. Teoria cauzei obiective a actului juridic civilpropusă de Istrate Micescu 23312.7.5. Cauza în opinia lui Rudolf von Ihering (Legeascopului) 235

CuprinsXVII12.7.6. Teoria asupra cauzei în doctrina civilă română 23712.7.7. Cauza/motivul determinant în Codul civil 23912.7.8. Cerinţe de valabilitate ale cauzei 24012.7.8.1. Să nu fie contrară legii, ordinii publiceşi bunelor moravuri 24112.7.8.2. Să existe 24312.7.9. Proba cauzei 24412.8. Frauda la lege 24512.9. Forme ale actului juridic civil 24712.9.1. Consensualismul 24812.9.1.1. Limitări ale principiului consensualismului 24812.9.1.2. Forme de limitare ale principiuluiconsensualismului 24912.9.2. Forma autentică (ad validitatem) 24912.9.2.1. Formă autentică a actului juridic 24912.9.2.2. Lipsa formei autentice privind actele juridicede drept privat 25212.9.2.3. Sancţiunea încălcării lipsei de formăautentică 25212.9.2.4. Corelaţii între condiţia de formă a actuluijuridic, forma autentică a înscrisului şi sancţiuneaaplicabilă 25212.9.3. Forma actului juridic sub semnătură privată 25412.9.3.1. Sancţiunea lipsei de formă în înscrisurilesub semnătură privată 25412.9.3.2. Forma ad probationem a înscrisului subsemnătură privată 25712.9.3.3. Lipsa formei ad probationem în înscrisul subsemnătură privată 25712.9.3.4. Sancţiunea încălcării condiţiei de formăad probationem 25712.9.3.5. Corelaţia dintre încălcarea condiţieiad probationem şi actul juridic 25812.10. Sublinieri 25813. Cauzele care atrag sancţiunea nulităţii relative 26013.1. Elemente viciate ale actului juridic civil, care atragsancţiunea nulităţii relative 26013.2. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice 261

XVIIINulitatea actului juridic civil13.2.1. Începutul capacităţii civile de exerciţiua persoanei fizice 26213.2.2. Conţinutul capacităţii civile de exerciţiua persoanei fizice 26213.2.3. Încetarea capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice 26313.2.4. Incapacităţi de exerciţiu ale persoanei fizice 26313.3. Discernământul 26413.4. Capacitatea de exerciţiu a persoanei juridice 26913.4.1. Începutul capacităţii de exerciţiu a persoaneijuridice 27013.4.2. Conţinutul capacităţii de exerciţiu a persoaneijuridice 27013.4.3. Încetarea capacităţii de exerciţiu a persoaneijuridice 27113.5. Eroarea viciu de consimţământ 27113.5.1. Structura erorii viciu de consimţământ 27213.5.2. Genuri ale erorii viciu de consimţământ 27313.5.2.1. Eroarea asupra naturii sau obiectuluicontractului 27413.5.2.2. Eroarea asupra identităţii obiectului prestaţiei 27513.5.2.3. Eroarea asupra calităţii obiectului prestaţiei 27513.5.2.4. Eroare asupra unor împrejurăriconsiderate esenţiale de părţi 27513.5.2.5. Eroarea asupra identităţii fizice a uneipersoane 27613.5.2.6. Eroarea asupra identităţii civilea persoanei 27613.5.2.7. Eroarea asupra calităţii persoanei 27613.5.2.8. Eroarea asupra unei norme de dreptdeterminante 27713.5.3. Adaptarea contractului în cazul erorii 27813.5.4. Proba erorii 27813.6. Dolul viciu de consimţământ 28013.6.1. Structura dolului viciu de consimţământ 28113.6.2. Genuri ale dolului viciu de consimţământ 28213.6.3. Proba dolului viciu de consimţământ 28313.6.4. Răspunderea pentru dol viciu de consimţământ 28313.7. Violenţa viciu de consimţământ 28413.7.1. Structura violenţei viciu de consimţământ 28513.7.2. Tipuri de violenţă viciu de consimţământ 286

CuprinsXIX13.7.3. Proba violenţei viciu de consimţământ 28813.7.4. Răspunderea pentru violenţa viciu deconsimţământ 28813.8. Leziunea viciu de consimţământ 29013.8.1. Teorii despre leziunea viciu de consimţământ 29213.8.2. Leziunea în Codul civil 29313.8.3. Adaptarea contractului 29513.9. Lipsa cauzei 29613.9.1. Lipsa cauzei şi lipsa determinării obiectuluiobligaţiei 29713.9.2. Proba pentru lipsa cauzei 29813.10. Sublinieri 29814. Remedii ale nulităţii şi efectele nulităţii 29914.1. Reglementări din Codul civil pentru remediereaactelor juridice viciate 29914.1.1. Refacerea actului nul absolut 29914.1.2. Validarea contractului 30014.1.2.1. Confirmarea contractului 30014.1.2.2. Executarea obligaţiei 30214.1.2.3. Decăderea din dreptul de a cere anulareacontractului 30214.1.2.4. Prescripţia dreptului de a cere anulareacontractului 30314.1.3. Efectele nulităţii 30414.2. Sublinieri 30515. Dreptul material la acţiune 30615.1. Acţiunea şi dreptul la acţiune 30615.1.1. Dreptul material la acţiune 30815.1.2. Dreptul material la acţiune şi dreptul deconstrângere în materia nulităţii actelor juridice 31415.1.3. Subiectul activ al dreptului material la acţiunea de acere constatarea sau declararea nulităţii actului juridiccivil 315Bibliografie 319

Introducere1. În limbajul comun, cuvintele „nul”, „nulă”, „nulitate” sunt folositepentru a desemna ceva inexistent, ceva fără efect, ceva lipsit de valoaresau ceva de o valoare egală cu zero.În limbajul juridic, cuvântul „nulitate” a fost folosit fie pentru a desemnaceva nul, cum este în expresia „actul este nul”, fie pentru a desemnao sancţiune cu care se acţionează împotriva unui act juridic, cu scopulde a‑l desfiinţa.Înţele

actului juridic civil _228 12.7. Cauza actului juridic civil _229 12.7.1. Teoria clasică a cauzei actului juridic civil _230 . Corelaţii între condiţia de formă a actului juridic, forma autentică a înscrisului şi sancţiunea aplicabilă _252 12.9.3. Forma actului juridic sub semnătură privată_254 .

Related Documents:

20. Forma actului juridic civil. Noţiunea „formă a actului juridic civil” şi „condiţii de formă”. Analiza formei verbale, scrise, autentice a actului juridic civil, precum şi efectele nerespectării formei. 21. Înregistrarea actului juridic. Efectele eschivării de la înregistrarea actului juridic. 22. Nulitatea absolută a .

- Forma actului juridic civil - Modalitățile actului juridic civil - Efectele actului juridic civil - Nulitatea actului juridic civil Legislație relevantă: Codul civil Notă: În vederea pregătirii pentru concurs/examen, candidații vor putea consulta lucrări de

3. Condiţiile (elementele) actului juridic civil A. Capacitatea de a încheia actul juridic B. Consimţământul C. Obiectul actului juridic civil D. Cauza (scopul) actului juridic civil 4. Forma actului juridic civil A. Forma cerută ad validitatem B. Forma cerută ad probationem C. Forma cerută pentru opozabilitatea față de terţi 5 .

Excepţii de la principiul opozabilităţii efectelor actului juridic civil. 11. Nulitatea actului juridic civil: noţiune, funcţii, delimitarea faţă de alte sancţiuni de drept civil. 12. Nulitatea actului juridic civil: criterii de clasificare, categorii de nulităţi, clauzele considerate nescrise, cauzele nulităţii. 13.

Cauza actului juridic civil Art. 1235 - 1239 C. civ. Forma actului juridic civil Art. 1240 - 1245 C. civ. Tema Modalitățile actului juridic civil Art. 1396-1420 C. civ. Subteme Termenul Art. 1411 - 1420 C. civ. Condiţia Art. 1399 - 1410 C. civ. Sarcina Art. 1027 - 1029 C. civ. Tema Efectele actului juridic civil Art. 1270 - 1294 C. civ.

2 NULITATEA – INSTITUȚIE JURIDICĂ DE DREPT CIVIL. CONSIDERAȚII GENERALE. Nulitatea actului juridic civil în dreptul roman În dreptul roman existau două categorii de nulități: - nulitatea civilă, care își avea originea în lege; -nulitatea pretoriană, care opera numai pe baza principiilor procedurale și, în unele cazuri, era pronunțată contra legem, deci chiar cu

Capitolul I. Actul juridic – izvor al raportului juridic. Noțiuni introduc ve Secțiunea 1. Noțiune, reglementare, clasifi care în materia actului juridic civil §1. Aspecte generale Întreaga noastră existenţă, ca subiecţi de drept, participanţi la raportu-rile juridice, este guvernată de actul juridic civil, instituţie .

A - provider is used by AngularJS internally to create services, factory etc. B - provider is used during config phase. C - provider is a special factory method. D - All of the above. Q 10 - config phase is the phase during which AngularJS bootstraps itself. A - true B - false Q 11 - constants are used to pass values at config phase. A - true B .