CURS DE PEDAGOGIE
CURS DE PEDAGOGIEConf. univ. dr. Adriana NICU
Nivelul I Introducere în pedagogie Teoria şi metodologia curriculum-ului Teoria şi metodologia instruirii Teoria şi metodologia evaluării
Teoria şi metodologia instruirii Didactica – teoria procesului de învăŃământ Principiile didactice Metode şi mijloace de învăŃământ Forme de organizare a procesului de învăŃământ Proiectarea didactică RelaŃionare şi comunicare didactică
METODE ŞI MIJLOACEDE ÎNVĂłĂMÂNT Delimitări conceptualeSistemul metodelor de instruireDescrierea metodelor de instruireMijloace de învăŃământStrategii didactice
Metoda didacticăProcedeul didactic Metoda didactică se referă la drumul saucalea de urmat în activitatea comună aprofesorului şi elevilor, în vederearealizării obiectivelor instruirii. Etimologie: methodos (gr.) metha spre, cătreodos drum, cale
Procedeul didactic şi raportul cumetoda de învăŃământ Procedeul didactic este o componentă a metodei,o tehnică mai limitată de acŃiune, un element desprijin sau un mod concret de valorificare ametodei. Raportul dintre metodă şi procedeu didacticeste dialectic, de complementaritate: într-o lecŃie în care predomină expunereaprofesorului, efectuarea unui experimentpoate interveni ca procedeu demonstrativ.
Sistemul metodelor de instruire
FuncŃiile metodelor didactice Comunicativă, de transmitere a noi cunoştinŃe/abilităŃi/atitudini. Cognitivă, de dobândire de noi cunoştinŃe/abilităŃi/atitudini. Normativă, de organizare, dirijare şi corectare continuă aprocesului de instruire. MotivaŃională, de a stârni şi menŃine interesul elevului,curiozitatea, dorinŃa de cunoaştere şi acŃiune. OperaŃional-instrumentală, ca intermediar între elev şi unitateade conŃinut. PROFESORUL este un reprezentant al ştiinŃei caremediază, prin intermediul metodelor, accesul la cunoaştere. Formativ-educativă, de exersare şi dezvoltare a proceselor psihiceşi motorii, simultan cu însuşirea cunoştinŃelor, formareadeprinderilor, dezvoltarea aptitudinilor, opiniilor, convingerilor,sentimentelor şi calităŃilor morale.
Metode de comunicare orală –metode expozitive ExplicaŃia: dezvăluie, clarifică situaŃii, relaŃii,legi, ipoteze, solicită analiza şi argumentarealogică a faptelor sau cunoştinŃelor. Povestirea: expunere princaracter plastic şi emoŃional.naraŃiune, Descrierea:prezentareaanaliticăproprietăŃilor obiectelor şi fenomenelor.cua Prelegerea: expunerea sistematică a unuivolum mare de cunoştinŃe.
Metode de comunicare orală metode conversative ConversaŃia – dialog didactic realizatprintr-osuccesiune de întrebări şi răspunsuri. tipuri de conversaŃii: introductivă, de reactualizare şifixare, de verificare, catehetică, euristică, conversaŃiajoc etc.;tipologia întrebărilor: reproductive, stimulative,aplicative, evaluative, directe, inversate, returnate, dereleu maticală şi ştiinŃifică, accesibile, nu solicitărăspuns monosilabic, nu includ răspunsul aşteptat.
Metode de comunicare orală metode conversative Dezbaterea: schimb organizat de idei şi opinii. variante: discuŃia de grup, „masa rotundă”,brainstorming, discuŃia Phillips 6/6, discuŃia panel. Problematizarea: prezentarea unor situaŃiiproblemă, cu mai multe alternative de rezolvare,care generează elevilor îndoială, incertitudine,curiozitate şi dorinŃa de descoperire a soluŃiei/soluŃiilor. problemă situaŃie-problemă
ExerciŃii reflexive Cum vă explicaŃi că repetiŃiile prea dese ale unui textînvăŃat pot să favorizeze uitarea?(Psihologie)Dacă oamenii trebuie să se supună autorităŃii divine, în cemăsură mai sunt liberi? Mai sunt răspunzători de faptelelor?Ne naştem oameni sau devenim oameni?(Filosofie)Cum se explică faptul că sarea de bucătărie nu conducecurentul electric în stare solidă, dar îl conduce în soluŃie?(Chimie) Etape ale problematizării: perceperea, explorarea şirestructurarea datelor, căutarea soluŃiilor, alegerea soluŃieioptime.
Metode de explorare directă a realităŃii � a datelor despre obiecte şi fenomene, înscopul cunoaşterii lor. Forme: dirijată, independentă, spontană, de scurtă/lungă durată etc. Experimentul: provocarea intenŃionată a unuifenomen în scopul studierii acestuia. Tipuri: demonstrativ, aplicativ,natural, individual/echipă etc.delaborator,
Metode de explorare directă a realităŃii Studiul de caz:presupune confruntarea elevului cu osituaŃie din viaŃa reală („caz”) cu scopul de a observa,înŃelege, interpreta sau chiar soluŃiona. Un caz reflectă osituaŃie tipică, reprezentativă şi semnificativă pentru anumitestări de lucruri. CerinŃe solicitate: autenticitate;implică o situaŃie-problemă, care cere un diagnostic sau odecizie;complet şi relevant în raport cu obiectivele fixate;stimulativ pentru elevi.
ExerciŃiu reflexivRezolvaŃi în scris următorul studiu de caz:SunteŃi dirigintele clasei în care învaŃă Andrei. Acesta este un băiatinteligent dar foarte timid şi nu reuşeşte să răspundă la ore. Dacăprofesorul îi pune o întrebare se inhibă, se bâlbâie şi se înroşeşteimediat. Vorbeşte stins, rar şi are o privire ezitantă. La şedinŃa cupărinŃii aŃi observat că mama lui Andrei este foarte volubilă,autoritară şi are tendinŃa să rezolve toate problemele. Când Andrei afost ascultat, un alt profesor i-a spus: „Răspunde la lecŃie şi nu temai bâlbâi iar ca data trecută”. Cum apreciaŃi remarca profesorului?Ce i-aŃi fi spus dvs.?Cum v-aŃi comporta cu Andrei ca să-l ajutaŃi să-şi depăşeascăproblemele?”(Cozărescu, M., Ştefan, L.)
Metode de explorare indirectă a realităŃii DemonstraŃia: prezentarea obiectelor şi fenomenelorreale sau substitute ale acestora, pe baza unui suportmaterial (natural, figurativ sau simbolic). forme: demonstraŃia cu ajutorul obiectelor naturale /cu substitute (bi - tridimensionale, simbolice) / �ia logică. Modelarea: utilizarea modelelor prin care se reprezintăsimplificat, dar esenŃial, caracteristici ale obiectelor şifenomenelor, dificil de perceput şi cercetat în mod direct.
Metode de acŃiune reală asupra realităŃii ExerciŃiul:executarea repetată, conştientă şisistematică a unor acŃiuni, operaŃii sau procedee în scopulformării deprinderilor practice şi intelectuale sau aîmbunătăŃirii unei performanŃe. Tipuri: introductive, curente, de consolidare, de verificare,individuale, de grup, dirijate/ semi-dirijate / creative. Proiectul:cercetare orientată spre un scop bineprecizat, care este realizată prin îmbinarea cunoştinŃelorteoretice cu activitatea practică, finalizate cu un produs.
ExerciŃiu reflexiv ComentaŃi, din perspectiva metodei exerciŃiului,următoarea afirmaŃie:Dacă nu cânt o singură zi, consecinŃele le simtnumai eu; dacă nu exersez două zile, acest lucrueste remarcat de colegii mei, iar dacă nu exerseztrei zile, de aceasta îşi dă seama şi publicul dinsală.George Enescu
Metode de acŃiune fictivă (simulată)asupra realităŃii Jocul didactic: îmbină elementele instructive şiformative cu elemente distractive şi pot fi utilizate înpredarea diferitelor discipline de învăŃământ. are/de creaŃie/de rol/de îndemânare (motrice,practice etc.). ÎnvăŃarea pe simulatoare: utilizarea unorsisteme tehnice artificiale, construite prin analogie cucele originale.
Metode pentru dezvoltareagândirii critice Prelegerea intensificată Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăŃat S.I.N.E.L.G. (Sistemul Interactiv de Notarepentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii) Jurnalul dublu Organizatorul grafic Cubul Cvintetul Ghidul de anticipaŃie
Conceptul de gândire critică
Gândirea critică abilitate cognitivă superioară
Prelegerea intensificată -atenuează dezavantajeleprelegerii tradiŃionale, prin activităŃi de interogare, interpretare sau dereflecŃie.Evocare: întocmirea unor liste de idei;exprimarea unor cunoştinŃe anterioare despretema propusă; discuŃii în perechi sau grupurimici; conexiuni între idei sau ensului:prezentareaconŃinutului prelegerii (10-15 ), alternat cumomente de reflecŃie şi de interogare aelevilor/studenŃilor.ReflecŃia: rezolvarea unui exerciŃiu saurăspunsul la o întrebare (individual/în diade/îngrupuri mici); ; elaborarea unui eseu de cinciminute (o idee învăŃată în timpul prelegerii, oîntrebare referitoare la materialul expus, un scurtcomentariu).
Știu / Vreau să ştiu / Am învăŃatŞtiuVreau să ştiuAm învăŃatInformații pecare elevii ledeŃin cu privirela tema ceurmează să fieabordată.Întrebări pe careelevii le au înlegătură cu temarespectivă.Informațiidobândite dupăactivitatea deînvăŃare.
SINELG Solicită citirea atentă a unui text, marcând pe margineaacestuia semne specifice, după cum urmează: - informaŃie cunoscută; - informaŃie nouă;- - informaŃie contradictorie/diferită de cea cunoscutăanterior;? – informaŃie neclară, solicită explicaŃii suplimentare. Metoda SINELG asigură menŃinerea implicării active agândirii elevilor în citirea unui text şi monitorizeazăgradul de înŃelegere a unui conŃinut de idei.
Jurnalul dubluPasaje din text cu impactÎntrebări, comentarii,asupra cititoruluireflecții, analize, interpretări amintirea unei experienŃepersonale; surprindere; dezacord față de autor; relevanță pentruactivitatea cotidiană acititorului ; etc. De ce au fost aleserespectivele fragmente?De ce li s-au părutimportante?La ce i-au făcut să segândească?Ce întrebare are cititorul înlegătură cu acele fragmente?Ce l-a intrigat?Ce sentimente au trezitcititorului respectivelefragmente?
Organizatorul grafic Organizatorul grafic/Harta conceptuală este o tehnică dereprezentare vizuală a conceptelor și a legaturilor dintre ele. Aaparut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubelși, ulterior, a cercetărilor lui Joseph D. Novak, începând cuanii '70, la Universitatea Cornell, S.U.A. Conceptele sunt redate în spații delimitate (cercuri,dreptunghiuri etc.), iar relaŃiile dintre concepte sunt indicateprin linii/săgeți de legătură. Criterii pentru evaluarea organizatorului grafic:tema principală este plasată în centrul organizatorului;subtemele sunt plasate în jurul ei, însoŃite de caracteristici;toate subtemele importante sunt prezente;conŃine cel puŃin 10-15 subtememe secundare, terțiare etc.;este ordonat şi construit cu imaginaŃie şi simŃ artistic.
�Cowan, G. & Cowan, E.(1980) propun analizaunui concept sau a uneisintagme, proiectând-ope şase faŃete ale unuicub. Fiecare faŃetă oferăo altă perspectivă înabordarea conceptului,punând în evidenŃădiferite operaŃii mentale:ZĂAEALIZ
CvintetPoluarea„Poezie” în cinci versuri, cu următoarea structură:Rea, distrugătoare primul vers:Infectează, strică, dăunează1 cuvânt care precizează subiectul;Ucide tot mediul înconjurătorNocivă al II-lea vers:2 cuvinte care descriu subiectul;Cartea al III-lea vers:Liniştită, îndrăzneaŃă3 cuvinte care exprimă acŃiuni;ÎnvaŃă, emoŃionează, bucură al IV-lea vers:Un prieten al omuluiUtilă1 propoziŃie, formată din patru cuvinte careexprimă o idee, o definiŃie sau sentimente faŃă desubiect;AerulIncolor, gazos al V-lea vers:Inspiri, expiri, trăieşti1 cuvânt care exprimă esenŃa subiectului.Folosit de toate vieŃuitoareleNecesar
Ghidul de anticipaŃie Profesorul elaborează 4-6 enunțuri care pot primivaloarea de adevarat (A) sau fals (F). Elevii citesc enunțurile şi decid valoarea acestora. Răspunsurile elevilor pot fi discutate în perechi saugrupuri mici, exersându-se ascultarea activă. La finalul lecției/cursului, după lectura unui text saudupă audierea unui curs, se revine la enunțurile inițialeși se verifică validitatea lor.
Metode de învăŃare prin cooperare GândiŃi/LucraŃi în perechi/ComunicaŃiPredarea reciprocăMozaicReŃeaua de discuŃiiLinia valorilorTurul galeriei/Unul sta, trei circulă
GândiŃi/LucraŃi în perechi/ComunicaŃi GândiŃi – individual, fiecare elev elaboreazărăspunsul solicitat la o sarcină propusă deprofesor.LucraŃi în perechi – elevii îşi comunică uniialtora ideile, se ascultă, caută un consens sauun nou răspuns, îmbunătăŃit, ca urmare adiscuŃiilor.ComunicaŃi – diadele se pot multiplica(grupuri de 4-6 elevi), găsesc un răspunscomun pe care îl prezintă clasei.
Predarea reciprocă Elevii exersează rolul profesorului în raport cu colegii pe osecvenŃă de conŃinut.Elevii primesc câte un exemplar dintr-un text ce trebuie studiat şi,pe rând, joacă rolul profesorului, ceea ce presupune respectareaurmătoarelor cerințe: elevii citesc un paragraf în gând (numărul paragrafelortrebuie să corespundă cu numărul elevilor din grup); elevul care joacă rolul profesorului: rezumă ceea ce tocmais-a citit, formulează o întrebare pentru colegi, explicăelementele neclare, anticipează despre ce va fi vorba înurmătorul paragraf, şi în final, precizează care esteurmătorul paragraf care trebuie citit; etapele se repetă până când toŃi elevii au experimentatrolul de profesor.Predarea reciprocă este potrivită mai ales pentru texte informativeşi se realizează în grupuri de 4-6 elevi.
ReŃeaua de discuŃii Metodă de învăŃare bazată pe activitatea în grup, ghidată de una saumai multe întrebări formulate de profesor care admit răspunsuri diferite,rezultat al unor opŃiuni bazate pe argumente.Metodă presupune studiul prealabil al unui conŃinut informaŃional, al unuitext care conŃine idei susceptibile de interpretări diferite.Profesorul formulează o întrebare cu răspuns binar (afirmativ şi negativ):Ar trebui interzisă în totalitate poluarea atmosferei, începând chiar demâine? Elevii beneficiază de un timp de gândire pentru formulareapropriilor puncte de vedere, apoi se grupează în funcŃie de poziŃia pecare o au, elaborând o listă de motive pro sau contra, urmând să serealizeze dezbaterea între susŃinătorii celor două poziŃii.Aplicarea metodei solicită respectate anumitor cerinŃe:oferirea de argumente clare şi solide;concentrarea pe demontarea argumentelor poziŃiei adverse şi nupe „atacul la persoană”; posibilitatea schimbării poziŃiei elevilor, dacă argumentelecolegilor au reuşit să-i convingă.În final, se poate cere elevilor să-şi exprime în scris poziŃia finală cuargumente cât mai convingătoare.
Mozaic (Jigsaw) Metoda necesită utilizarea unui material în formă scrisă (de exemplu un textdin manual sau scris de profesor, un articol etc.) şi structurarea clasei îngrupuri eterogene de 4-5 elevi.Metoda presupune parcurgerea mai multor etape: se formează grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de baştină(profesorul împarte textul de studiat într-un număr de părŃi egal cunumărul de grupuri constituite); se constituie grupurile de experŃi (prin numărare de la 1 la 4 sau 5,astfel: elevii cu numărul 1 formează grupul numărul 1, cei cunumărul 2 al doilea grup etc.). Fiecare grup de experŃi studiază tip de15-20 de minute partea din text, repartizată de profesor, identificândideile principale şi modul cum vor preda aceste idei colegilor. elevii revin la grupurile de baştină şi pe rând predau conŃinutul încare sunt „experŃi”. În cazul unor nelămuriri, elevii pot cereclarificări colegului „expert” în fragmentul de unde provineproblema. La sfârşitul orei elevii trebuie să cunoască întregul text destudiat.Profesorul monitorizează predarea, urmărind desfăşurarea activităŃii în cadrulgrupurilor şi se asigură că informaŃia este transmisă şi asimilată corect. Înfinal, profesorul evaluează stăpânirea individuală a materialului (prin întrebăriadresate întregii clase, prin lucrări scrise).
Linia valorilor Profesorul lansează spre discuŃie o problemă controversatăcare poate primi un răspuns binar (da/nu). Elevii formulează un anumit răspuns (pro, contra sau pot fiindecişi) şi se aşează în clasă pe o axă imaginară, potrivitpoziŃiei adoptate faŃă de problema în discuŃie.DAIndecișiNU Se dezbat părerile divergente şi se încearcă formularea uneiconcluzii.
Turul galeriei În grupuri de 3-4 elevii lucrează la o problemă, la oîntrebare care se poate materializa într-un produs, unposter (o diagramă, o schemă, un tabel, un inventar deidei, un desen, o machetă etc.). Produsele realizate sunt expuse, posterele se afişeazăpe pereŃii clasei, transformând clasa într-o „galerie”. Elevii examinează produsele, consemnează sugestii,comentarii, formulează întrebări. După ce se încheie turul galeriei elevii revin în grupuliniŃial şi își reexaminează produsul prin prismaobservațiilor primite de la colegi.
Analiză comparativă:metode tradiŃionale – metode modernemetode tradiŃionalecentrate pe profesor centrate pe predare, pe transmiterea de cunoştinŃe;dominant verbaliste;induc pasivism;solicită reproducereainformaŃiilor;caracter aplicativ redus;promovează competiŃia;conducere rigidă a instruirii.metode modernecentrate pe elev axate pe învăŃare, pe explorare, ă gândirea şicreativitatea elevilor;promovează cooperarea;relaŃii de conduceredemocratice.
ReŃineŃi!Profesorul care nu permite şi nu încurajeazădiversitatea operaŃiilor în tratarea problemelorpune “ochelari de cal” intelectului elevilor,restrângându-le viziunea doar în direcŃia încare mintea profesorului este întâmplător deacord.J. Dewey
Mijloacele de învăŃământ ansamblulinstrumentelor materiale,naturale sau tehnice, selectate şiadaptate pedagogic la nivelul metodelorşi procedeelor de instruire, pentrurealizarea eficientă a sarcinilor depredare-învăŃare-evaluare
FuncŃiile mijloacelor de învăŃământ stimulativă - de dezvoltare a motivaŃiei elevilor pentrustudiu, de stimulare a curiozităŃii şi interesului pentrucunoaştere; de comunicare - de transmitere de informaŃii; ilustrativ-demonstrativă - de formare la elevi areprezentărilor, de însuşire de noi cunoştinŃe, de fixareşi sistematizare etc.; formativ-educativă - exersare şi dezvoltare a operaŃiilorgândirii, formare a deprinderilor intelectuale şi practice; ergonomică - de raŃionalizare a eforturilor profesorului şielevilor în activitatea de predare-învăŃare; estetică - de cultivare a capacităŃii de receptare şiapreciere a frumosului; de evaluare - de diagnoză şi apreciere a progreselorelevilor.
Clasificareamijloacelor de învăŃământMijloace deînvăŃământ reale,naturale substitutealerealităŃii simbolice acŃionaleExemplecolecŃii de plante, roci, insecte, minerale,substanŃe etc.bidimensionale - fotografii, desene, hărŃi,planşe etc.tridimensionale - machete, mulaje, corpurigeometrice etc.reprezentări grafice, scheme, formule etc.truse de piese, instrumente, aparatura delaborator, aparate etc.
ImportanŃa mijloacelor de învăŃământ Mijloacele de învăŃământ devin eficiente dacă suntfolosite adecvat în activitatea de predare-învăŃare şidacă se valorifică potenŃialul lor didactic. Introducerea în practica didactică a mijloacelor deînvăŃământ nu este un scop în sine, ci au rolul de asprijini desfăşurarea activităŃii de predare-învăŃare şirealizarea obiectivelor instructiv-educative prestabilite. Mijloacele de învăŃământ trebuie corelate cu: obiectivele şi conŃinuturile instruirii;metodele şi procedeele didactice;particularităŃile de vârstă şi individuale ale elevilor.
Strategiile didactice reprezintă o combinare optimă a metodelor,procedeelor, mijloacelor didactice şi a formelorde organizare a procesului de învăŃământ; se structurează în funcŃie de concepŃiapedagogică a profesorului şi de competenŃelede care dispune acesta; tipologie: inductive/deductive, analoge, dirijatesau algoritmice/libere sau euristice.
AplicaŃiiReflectaŃi asupra următoarei afirmaŃii:Nu există metode bune sau rele, ci metodeadecvate, bine sau prost utilizate (Ioan Cerghit) RealizaŃi un cvintet având ca titlu:METODAAlegeti trei metode de învățământ și corelațile câte un mijloc de învățământ.
ReflecŃia zilei Astăzi am învăŃat . Astăzi mi-am reamintit .
Procedeul didactic Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului şi elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii. Etimologie: methodos (gr.) metha spre, către odos drum, cale. Procedeul didactic şi raportul cu metoda de învăŃământ Procedeul didactic este o componentă a metodei, o tehnică mai limitată de acŃiune, un .
1 Editorial par ABDERRAHIM LIH Vers un nouveau modèle de pédagogie : techno-pédagogie communicative Plusieurs modèles pédagogiques ont été développés au cours de l'histoire.
4Kits Internet a l’Aula (KIA) Curs 2005-2006: 327 centres Curs 2006-2007: 805 centres Curs 2007-2008: 968 centres 4Equipaments TIC (2005-2006) 13.000 ordinadors de sobretaula 2.600 ordinadors portàtils 445 servidors 330 videoprojectors 1.500 lectors de DVD 327 1.132 2.100 532 1.132 0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 Kit Internet a l'Aula Cablejat .
Pour une pédagogie de l'écoute. 2.1. Objectifs visés. Compétences langagières au C1 1 -Parler 2 -Parler dans le thème 3 -Parler longtemps. Compétences langagières expertes 1 -Prendre la parole 2 -Parler à propos 3 -Parler suffisamment. 2.2. Des choix pédagogiques cohérents. Le dialogue pédagogique ordinaire : un dialogue pédagogique à évaluation .
Curs de drept civil Drepturile reale principale. La elaborarea prezentei lucr ări a fost avut ă în vedere legisla ţia publicat ă până la data de 7 ianuarie 2013. Abrevieri alin. – alineatul art. – articolul B.J. – Buletinul Jurisprudenţei C.A. – Curtea de apel
GUIA DOCENT DE CENTRES ISEACV Curs /Curso GUÍA DOCENTE DE CENTROS ISEACV 2020-2021 1 Dades d’identificació de l’assignatura Datos de identificación de la asignatura Nom de l’assignatura Nombre de la asignatura Història de la Ceràmica Crèdits ECTS Créditos ECTS 4 Curs Curso 3er Semestre Semestre 2on Tipus de formació Tipo de formación bàsica, específica, optativa básica .
GUIA DOCENT DE CENTRES ISEACV Curs /Curso GUÍA DOCENTE DE CENTROS ISEACV 2019-2020 1 Dades d’identificació de l’assignatura Datos de identificación de la asignatura Nom de l’assignatura Nombre de la asignatura TREBALL FÍ DE TÍTOL TRABAJO FIN DE TÍTULO Crèdits ECTS Créditos ECTS 6 Curs Curso 1 Semestre Semestre Anual Tipus de formació Tipo de formación bàsica, específica .
LA SELECŢA DE PERSONAL CARE VA URMA UN CURS DE PREGĂTIRE ȊN VEDEREA OBŢINERII LICENŢEI CTA STAGIAR Ierahizarea celor 154 de candidați declarati ADMIS la selectia de personal care va urma un curs de formare pentru obtinerea licentei de Controlor de trafic aerian stagiar (CTA stagiar) este urmatoarea: Nr.crt. NUME PRENUME
Barbara Jenkins Blessed Mother Candle burns in memory of: Intentions of Kate Prendergast The St. Joseph Candle burns in memory of: Andrew J. Valosky, Jr. People become famous for many different reasons. Some are famous because they have power and influence and others because they do something that is unique or newsworthy. In this Sunday’s Gospel, we hear that Jesus’ fame spread throughout .
