Manual Pentru Clasa A X-a
MANUAL PENTRU CLASA A X-A
C U P R I N SModulul ILIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN SPAŢIUL CULTURII.DEVENIREA CITITORULUI Vocabularul limbii române. Structura vocabularului. 8 Literatura și cultura ca semne distinctive ale umanului . 15 Ortografia limbii române. Dicţionarul ortografic . 24 Cititorul și dialogul cu opera. 30 Lexicul operei literare . 34 Lectura ca mod de interiorizare și re-creare a operei . 37 Apreciază-ţi competenţele: lectură–receptare–scriere . 42Modulul IICREATIVITATEA LINGVISTICĂ ŞI LITERARĂÎN DEVENIREA GENURILOR ŞI SPECIILOR Genurile literare. Tipuri și forme . 46 Vocabularul. Resurse stilistice . 49Redactarea unei compoziţii-naraţiune . 51Unitatea didactică1GENUL EPICsau aventura omului în universul cunoaşterii Genul epic. Realitate și ficţiune în cîmpul comunicării . 532
Istorisirea Zahăriei Fîntînarul de Mihail Sadoveanu. Semnificaţiacomponentelor structurale .55 Ispirescu și Creangă: doi povestitori în oglinzile basmului .63 Nuvela sau virtuţile genului scurt narativ .75– Nuvela istorică: de la cronica lui Ureche la textul lui Negruzzi .76Redactarea unui rezumat.85– Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu: între realitate și iluzie.86 Compunerea de utilitate socială. Curriculumul vitae și avizul .92 Romanul între creaţie și analiză .95– Mara de Ioan Slavici. Polifonia unor destine .99– Enigma Otiliei de George Călinescu sau ostentaţia perspectivei realiste .109Redactarea unei compoziţii de caracterizare a personajului literar .118– Pădurea spînzuraţilor de Liviu Rebreanu, romanul revelaţiilor tragice .119Redactarea unei compoziţii-descriere . 127 Compunerea de utilitate socială. Cererea și procura . 128 Apreciază-ţi competenţele: lectură–receptare–scriere . 130Unitatea didactică2G E N U L D R A M AT I Csau măştile şi rolurile fiinţei Stilurile funcţionale. Stilul individual și comunicarea de zi cu zi . 133 Genul dramatic sau tensiunea dialogului scenic . 138 Apus de soare de Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Semnificaţiacomponentelor structurale . 140 O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, un spectacol al spiritului critic . 150 Corespondenţa. Procesul-verbal . 163 Timp și spaţiu în comedia O scrisoare pierdută . 167Redactarea unei cronici teatrale . 1693
Cultura comunicării. Cum evităm greșelile . 170 Păsările tinereţii noastre de Ion Druţă sau valoarea testamentară a tradiţiei. 176Redactarea unui eseu structurat . 183 Cvartet pentru o voce și toate cuvintele de Maria Șleahtiţchiși Nicolae Leahu . 185 Apreciază-ţi competenţele: lectură–receptare–scriere . 190Unitatea didactică3GENUL LIRICsau dialogul eului cu lumea Genul liric sau stările trăirii și ale expresiei . 193 Limbaje ale poeziei. De la interbelici la contemporani. 196 Decor de George Bacovia. Semnificaţia componentelor structurale. 203 Lirica populară. Doina, o expresie a sensibilităţii . 207 Corelaţia eros–thanatos în cîntecele populare . 210 Noapte de Magda Isanos. Tensiunea și armoniile liricii culte . 213Redactarea unui comentariu poetic . 215 Dinamica eului liric în poezia contemporană . 216– Colind de Arcadie Suceveanu. Emoţie și expresie. 219Redactarea unui eseu poetic . 223– Cea de pe urmă noapte la Roma de Ovidiu sau metamorfozele durerii . 224– Elegia sau intersecţiile poeticii: Eminescu, Arghezi, Stănescu . 227– La steaua de Mihai Eminescu sau discursul meditaţiei . 232– Reflecţia lirică în poezia cu formă fixă. 236– Glossă de Mihai Eminescu. Jocul formei și al semnificaţiilor . 239Redactarea unei compoziţii-raţionament. 243 De la grafie la stil . 244 Apreciază-ţi competenţele: lectură–receptare–scriere . 2464
Explicarea formulelor-titlu distinctivede lectură, receptare, predare, învăţare şi evaluareA b initioFii motivat din start!activităţi de prelectură: actualizare, evocare, personalizare acunoştinţelor şi a capacităţilor lingvo-literare.S cripta manentCunoaşte resursele textului nonliterar şi universul operei literare!modalităţi de lectură, negociere a sensurilor relevante pentru cititor la asigurarea comprehensiunii mesajelor.S apere audeDezvoltă-ţi competenţa de cititor informat şi documentat!exerciţii de postlectură: comentarea, interpretarea personalizatăa fenomenelor de limbă, discurs, comunicare a sensurilor şi asemnificaţiilor desprinse, de către cititor, din opera literară.Labor omnia vincitManifestă-ţi competenţa de cititor avizat!activităţi de relectură: generalizare, sinteză a achiziţiilor lingvoliterare şi integrarea ideilor în textele proprii.N osce te ipsumApreciază-ţi competenţele!evaluarea achiziţiilor școlare ce se referă la competenţele de lectură,receptare, comunicare și de scriere.ARS COLLABORANDIColaborînd, producem, inventăm!lucru în perechi sau în echipeARS DISCENDIÎnvaţă învăţînd!activităţi pentru elaborare individuală acasă, la bibliotecăLEGO, ERGO SUMCitesc, deci exist!texte pentru lectură şi reflecţieSCRIBO, ERGO SUMScriu, deci exist!redactarea compoziţiilor şcolare5
M o d ulu l ulul ILIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN SPAŢIULCULTURII. DEVENIREA CITITORULUICOMP E T E NŢ EV I Z AT EDezvoltarea comunicării orale şi scrise: familiarizarea cu principiile ortografiei româneşti, cu rolul şi importanţa lexicului înconstruirea mesajelor orale şi scrise; comentarea modalităţilor specifice de organizare a textelor de diferite tipuri, aplicîndcriterii şi tehnici variate de integrare a ideilor la construirea textului propriu.Dezvoltarea abilităţilor de cititor: studierea diferitor puncte de vedere despre valoarea culturii şi a literaturii, rolulcărţii şi al lecturii în formarea profiluluiintelectual al cititorului; citirea unei varietăţi de texte literare şinonliterare, manifestînd competenţa decititor critic, re-creator al operei literare.
P ERSONALITATEA ÎN DEVENIREŞI PASIUNEA CUNOAŞTERIICUNOŞTINŢDacă socotim cărţile fundamentale ca un izvornesecat de energie mentală, lectura ajunge oproblemă serioasă atît pentru individ, cît șipentru societate. Fiecare om e dator săaibă, cel puţin, cărţile fundamentale șifavorite. Nu ne este îngăduit să trecem prin viaţă, nefolosind energiacare stă condensată în cărţi.Mircea ELIADEOmul divers în raport cuistoria, cu mutaţiile dinsfera realului, omul sacralizat și cel desacralizat, supus unui proces dramatic,aceasta este dimensiuneapersonalităţii umane propusă de universul imaginaral literaturii noastre.Constantin CIOPRAGA A formarea personalităţiiculturale în devenire, cuspirit de responsabilitatefaţă de cultura naţionalăşi toleranţă pentru alteculturi.A PA C I TĂŢ CI dezvoltarea competenţeide cititor cu viziune criticăasupra fenomenelorlingvistice şi literarecercetate;E perceperea limbii româneca parte a culturii spiritualea poporului român şi careprezentant al grupului delimbi romanice;Cugetul nostru caută să descifreze,în frenezia cunoașterii, ceva din misterul vieţii. Omul caută totuși să înţeleagă esenţa lumii. Și literatura îi faciliteazăaceastă cale.Mihai CIMPOITITUDINI
I1VOCABULARUL LIMBII ROM NE.STRUCTURA VOCABULARULUIA b initioAgenda cititoruluiLITERĂ, LITERE Fiecare dintre semnelegrafice care alcătuiescalfabetul unei limbi;slovă, buche. Fel de a scrie, scriere(prin extindere). Caracter tipografic deformă paralelipipedică, avînd la un capătrelieful unei litere. Expresie textuală, sensliteral. Literatură, studiulliteraturii (la pl.). Ştiinţe umanistice, filologie (prin generalizare, la plural).LITERATURĂ, LITERATURI Artă al cărei mijloc deexpresie este cuvîntul. Ansamblul operelorscrise sau orale cărorali se atribuie o finalitate estetică; beletristică(ex.: literatura populară;literatura cultă). Activitatea, meseriaomului de litere, ascriitorului.1. Citește definiţia de dicţionar a cuvîntului literă din Agenda cititorului. Studiază cîmpul etimologic al acestui lexem. Plasează, oral, încontexte adecvate, cuvîntul cu fiecare dintre sensurile identificate.CÎMP ETIMOLOGICLITERĂ.Littera, -ae literalmenteliteră micăliteră marelitera cărţiilitera legiiliteră moartăliteră cu literăom de litereliteră de Evangheliefacultate de literelimbă literarăliteratură de sertarliteratură de referinţăliteratură de ficţiuneliteratură de popularizareliteratură de anticipaţie/ S.F.literatură de graniţăliteratură de specialitateistoria literaturiiteoria literaturiia face literaturăclub literaratelier literarcritică literarăLitterae, -artum (lat.)Scrieriliteraturăliteraritateliteraţiea literarizaa literalizaliterarizarea literaturizaa literaliteralitatealiteraţiecenaclu literarconcurs literarsalon literarcritic literarcomentariu literarerou/ personaj literardebut literargen literarjurnal literargust literarliterar-artisticliterar-muzical2. Numește litere din diferite sisteme alfabetice (latin, românesc,grecesc etc.). Comentează utilizarea acestora în alte domeniidecît simpla redare a sunetelor dintr-un cuvînt. @ ¹ & π Σ www.google.com E-urie-mail A-shirt T-shirt8
RE P E R E :2.1. Enumeră cîteva simboluri literale din domenii știinţifice (chimie, matematică, fizică, informatică ș.a.) și din comerţ (marcaprodusului, componenţa lui).2.2. Observă cum se schimbă modul de scriere (dimensiune, loc, poziţie în raport cu cifrele) de la un caz la altul.2.3. Examinează eticheta unui produs sau ambalajul lui. Formuleazăverbal, explicit, informaţia codificată în litere, cifre și simboluri.3. Analizează Orarul zborurilor și formulează probleme autenticepentru un călător: ce curse sînt indicate, în ce zile se efectuează zborurile, ce tip de avion este prevăzut?Din ChișinăuSpre ChișinăuNr. rutăZileNr. rutăZileTipulnaveiATENA9U 869-2--5--9U 870-2--5--A320BUCUREȘTI (OTP)9U 8611-3-56--9U 8621-3-56-E120FRANKFURT9U 8631-3-5679U 8641-3-567A320ISTANBUL9U 74512345679U 7461234567A320KIEVTQ 135---4---TQ 136---4---AN 24LARNACA9U 873-2--5--9U 874-2--5--A320LISABONA9U 895-----6-9U 896-----6-A320MOSCOVA (DME)9U 17312345679U 1741234567A320MOSCOVA (DME)19U 1751-3-5--9U 1761-3-5--A320PARIS9U 883-2--5--9U 884-2--5--A320PRAGA9U 777-2-4-679U 778-2-4-67E120ROMA (FCO)9U 891-2-4-679U 892-2-4-67A320VIENA9U 8671-3-5--9U 8681-3-5--E120Destinaţia4. Accesează site-ul aeroportului din Chișinău (http://www.airport.md). Examinează tabelul cu orarul zborurilor. Explică necesitatea informaţiei din fiecare coloană. Interpretează semnificaţiacifrelor și mesajul semnelor convenţionale.4.1. Determină, consultînd o hartă, care este cea mai lungă (ca durată de zbor) rută, care este cea mai frecventă (pe parcursul uneisăptămîni) și, respectiv, cea mai puţin frecventă rută.4.2. Concluzionează: ce posibilităţi există de a călători din RepublicaMoldova în Italia, Germania, Franţa, Turcia, Rusia.4.3. Elaborează o alocuţiune în sprijinul călătoriei cu un anumit mijloc de transport (conform preferinţei tale), pe ruta Chișinău–Timișoara.9
IS apere audeAgenda cititorului1. Acumulează în structură de clustering cuvinte-concepte care seasociază cu noţiunea de literă. Explică oral asocierile.2. Citește afirmaţia lingvistului și propune alte comparaţii sau metafore pentru noţiunea de limba scrisă.Limba scrisă se poate asemăna cu hărţile unui atlas geografic: eledau mai puţin decît poate prinde ochiul în natură, căci în ele lipseștejocul de lumini și umbră, culorile și perspectiva; dar dau și mai mult, deexemplu, curbele de nivel, pe care nu le vedem cînd privim un peisaj.Sextil PUŞCARIU Termenul alfabetizareeste concurat de termenul literaţie (calchiat recent după englezesculliteracy, care numeşteabilitatea de a citi şi ascrie). A litera – a pronunţacuvinte prin numirealiterelor iniţiale aleunor nume propriifoarte cunoscute.Exemplu: Albina – Ana,Lilia, Bogdan, Ion,Nicolae, Ana. Literal, -i, literală, -e: care respectă strictlitera (unui cuvînt,unui text); textual;traducere literală, traducere făcută cuvîntcu cuvînt; care conţine măriminotate cu litere (mat.). Literar, -i, literară, -e: care ţine de literatură,referitor la literatură,conform normelor,exigenţelor literaturii; care cultivă literatura; normat, îngrijit, elegant; care aparţine limbiiliterare.3. Optează pro sau contra ideii că un popor poate avea literatură șilimbă literară doar dacă are scris.4. Comentează conexiunea literă – cifră – număr; literă – font; literă – tastă.5. Amintește-ţi și relatează cum ai învăţat a citi în limba maternă.Ce dificultăţi ai întîmpinat iniţial la lectura într-o limbă străină?Discută cu colegul și alcătuiţi o listă de deprinderi pe care lepoate căpăta doar o persoană care știe să citească și să scrie.6. Consultă Agenda cititorului și realizează procedura de literare anumelui și prenumelui pe care le porţi și/ sau a adresei electronicepe care o ai.7. Explică, în scris, sensul a două expresii din cîmpul etimologic alcuvîntului literă din pagina 8.8. Cercetează dicţionarul explicativ. Remarcă ce litere iniţiale formează cele mai multe cuvinte? Care este raportul vocală iniţială –consoană iniţială? Cît de frecvente sînt cuvintele care încep culitere nespecifice limbii române: Y, W, Q, K?9. Compară sensurile cuvintelor literal și literar din Agenda cititorului. Remarcă diferenţ a formală și cea semantică dintre acestea,formînd enunţuri scrise cu cîte un sens relevant pentru tine.10. Ia cunoștinţă de informaţia utilă unui vorbitor nativ de limbăromână.Este normal ca un cuvînt derivat să preia de la cuvîntul-rădăcină șisensurile pe care le are acesta. De exemplu, derivatele cu sufixul -renumesc acţiunea propriu-zisă: a veni – venire, a dota – dotare etc.Confuzia dintre sensurile cuvintelor derivate de la aceeași rădăcinăgenerează erori de expresie: persoanele neinstruite confundă arbitralcu arbitrar, fracţional cu fracţionar etc.10
10.1. Documentează-te în privinţa sensului derivatelor subliniateîn locuţiuni, explicînd, în cîte un enunţ, care este legăturadintre verb și substantiv.Luare-aminte, a se pierde cu firea, a nu mai avea stare, a se bucura la avere, dare de seamă, de-ale mîncării.1. Informează-te referitor la vocabularul limbii române.1.1. Concluzionează despre:a) fondul lexical de bază;b) vocabularul fundamental;c) masa vocabularului.Vocabularul limbii române este eterogen subaspectul vechimii, originii și frecvenţei cuvintelor.Circa 1 500 de unităţi constituie fondul principal lexical sau fondul lexical de bază: sînt cuvintele celemai vechi, cele mai bogate semantic și avînd o marecapacitate de derivare. Datorită acestei părţi a vocabularului – care îi asigură stabilitatea –, limba rămîne înţeleasă, deși evoluează.Sînt cuvinte care numesc fiinţe (om, pește) și părţiale corpului (barbă, spate), plante și părţi ale lor (paie,varză), elemente ale locuinţei și obiecte casnice (ușă,casă, cheie), unelte (coasă, furcă), acţiuni și procese –activităţi cotidiene (a chema, a vedea), noţiuni legatede familie (mamă, tată, frate, soră), produse alimentare (aluat, sare), culori (alb, verde), caracteristiciLabor omnia vincit(aspru, dulce), elemente ale mediului înconjurător(apă, stea), sînt indicii de spaţiu, de timp și de mod(acolo, bine, greu).Cele mai frecvente cuvinte – circa 3 000 de unităţidin diferite stiluri – alcătuiesc vocabularul fundamental, care cuprinde substantive, adjective, verbe,adverbe, pronume, numerale, prepoziţii, conjuncţii.Cuvintele pe care le utilizează vorbitorii luaţiaparte, în mediile lor de comunicare, constituiemasa vocabularului, partea lui variabilă. Unităţile devocabular respective pot fi caracteristice unei epoci(arhaisme, istorisme, neologisme), specifice unei regiuni (regionalisme), cunoscute doar unui grup despecialiști (profesionalisme), utilizate doar de anumite grupuri sociale (jargon, argou).2. Analizează toate cuvintele din textul ce urmează, respectîndalgoritmul.Respirăm aer. Ca să putem respira idei, ca să putem respira sentimente, trebuie să existe cuvinte.Nichita STĂNESCU Concluzionează: care sînt părţile de vorbire cele mai frecvente? Există cuvinte fără care se poate comunica în limba română?Fără care cuvinte comunicarea ar fi imposibilă? Scrie forma iniţială (de dicţionar) a fiecărui cuvînt. (Cuvintelecare se repetă scrie-le o singură dată.) Compară numărul cuvintelor din text şi suma formelor iniţiale.Există o diferenţă? De ce? Indică în dreptul fiecărui cuvînt la ce parte de vorbire se referă. Determină pentru fiecare cuvînt dacă acesta:a) face parte din vocabularul tău activ (îl utilizezi curent);b) face parte din vocabularul tău pasiv (îi cunoşti sensul, dar nu-lutilizezi);c) face parte dintr-un vocabular terminologic (îl utilizezi doar cureferire la anumite domenii ale ştiinţei).11
I3. Analizează literele și cifrele de pe coperta unei cărţi. Ce asocieriși reacţii îţi produc?4. Examinează o pagină de text scrisă de tine. Cum arată literele?Cum ar fi același text scris la computer? Ce font, stil, dimensiuniai alege?5. Citește textul și analizează aspectul lui grafic, determinînd: ce informaţii comportă schimbarea de caractere; ce marchează majusculele; care este inventarul semnelor ortografice și de punctuaţie utilizate; care este rolul parantezelor pătrate și al ghilimelelor.Fără să fiu un tip precoce, știam să citesc înainte de-a merge la școală.[.] Am citit de vreo treizeci de ori La Medeleni, am trecut selectiv prinJules Verne și am făcut un popas prelung în romanul de aventuri. Anide zile nimic nu m-a putut scoate din cărţile lui Dumas, din romanulpicaresc și din romanele cavalerești ale Spaniei. [.] Sigur, variantele deloisir erau cu totul altele decît la ora asta. Fără calculator și internet, fărăteleviziune prin cablu și DVD-uri, ce-ţi rămînea? Cititul sau joaca. Defapt, cititul și joaca.Radu PARASCHIVESCUARS COLLABORANDI6. Parcurgeţi textul cărţii poștale.Stimatã Doamnã,Ieri dimineaþã, am sosit în Iaºi. Am gãsit ocarte poºtalã mai veche a dv., în care mã întrebaþide manuscript. Astãzi mi-a sosit a doua, ºi mãgrãbesc sã vã liniºtesc. Manuscriptul dv. e la mineºi am început a-l ceti. Ieri, a trecut pe la mine ºiun domn locotenent, nepot al dv., care se interesaiarãºi de soarta manuscriptului. I-am spus sã vãtransmitã un cuvînt bun. În aceste sãrbãtori voi avearãgaz sã cetesc tot ºi vã voiu comunica impresia meaîndatã dupã asta.Al dv., cu cele mai distinse sentimente,Mihail Sadoveanu.22 aprilie 1927Copou-IaºiDnei Henrietta Krupenski6.1. Transformaţi textul într-o telegramă, fără utilizarea semnelor depunctuaţie, dar păstrînd informaţia relevantă.6.2. Reduceţi textul telegramei la volumul permis al unui SMS(160 de semne). Confruntaţi variantele obţinute, alegeţi ceamai elegantă formulă.12
7. Citește adnotarea cărţii proaspăt traduse. Construiește portretul-robot al cititorului care, parcurgînd acest text, o va procura.Raportează-te la portretul improvizat: te afli printre potenţialiicumpărători ai romanului? De ce da? De ce nu?Faceţi cunoștinţă cu Rebecca Bloomwood, otînără ziaristă elegantă și la modă. Își petrece viaţaprofesională spunîndu-le altora cum să-și gestioneze veniturile și cheltuielile. În timpul liber și chiarîn drum spre/ de la serviciu, Rebecca face cumpărături. Un articol-bombă publicat într-un ziar descandal îi schimbă viaţa în mod salvator. Invitatăla o emisiune TV să vorbească despre el, RebeccaPROIECTDEdevine în scurt timp guru în probleme financiareal Marii Britanii și, evident, vedetă a televiziuniinaţ ionale. Evident, își găsește și marea dragoste,un multimilionar aflat pe lista burlacilor celor maidoriţi din ţară. Mă dau în vînt după cumpărăturia fost publicat în Marea Britanie în 2000, cu unsucces uriaș. Puţine clișee insulare scapă neridicularizate aici.GRUP Examinează textul poeziei ca un produs al comunicării verbale(o declaraţie de dragoste) și ca o formă de comunicare literară(un mesaj liric transmis de poet eventualului său cititor).S cripta manentACOLO SE NAȘTE LUMINAacolounde gîndurile mele despre tinese întîlnesccu gîndurile tale despre mineacolose naște luminaaicila masa tăcutăceștile noastre de cafease uită la noica doi ochi negri miraţiîntre acolo și aicio divină melodieîn anDanterotește sori și stele.Vasile ROMANCIUC1. Completează tabelul.Factorii constitutivi ai comunicăriiContextul de comunicare (cum apare lumea în acest text, în ce circumstanţe areloc comunicarea, cine sînt persoanele/ personajele, la ce se referă textul etc.)Emiţătorul/ vorbitorul (cine emite acest mesaj, ce identitate își dezvăluie etc.)Canalul de transmitere a informaţiei (pe ce cale, prin intermediul cui, cum setransmite informaţia de la emiţător la receptor, ce relaţie există între ei etc.)Codul utilizat (ce sistem de semne și de reguli folosește emiţătorul pentru a fiînţeles de receptor, ce limbaj specific este actualizat, ce semne convenţionaleapar etc.)Mesajul transmis (ce îi comunică emiţătorul receptorului, ce sens particular șigeneral are textul etc.)Receptorul/ destinatarul (cui i se adresează emiţătorul, de cine vrea să fie înţeles etc.)13Comunicarea verbalăComunicarea literară
IAgenda cititoruluiCititorul, destinataruloperei literare Distinge numai conţinutul în stare de materie,tematica brută, ideeaprozastică sau poeticăce se poate parafraza.Pentru el, textul esteo succesiune de evenimente şi întîmplări,trăiri şi sentimente cepot fi repovestite. Îşi dă seama de complexitatea de construcţiea operei. Repovestindtextul, e atent şi lastructura acestuia, şi lamodalităţile de prezentare a personajelor. El nurezumă poezia lirică laun caz epic. Recitînd o poezie, îisimte metrul şi intonaţia; repovestind, e atentla detalii şi la aspectulverbal. Acest cititorinterpretează textul. Regăseşte elementeleartistice îndepărtate degeneza textului, adică îl foloseşte pentruun scop diferit de celpentru care a fost creat.Numai acest cititor e înstare să scrie scenariulunui film, să regizezeecranizarea unui text;aşa citeşte textul un pictor; aşa îl simte cel carescrie muzica pentru unbalet etc.ARS DISCENDI2. Formulează-ţi așteptările, presupunînd că le vei găsi între coperţile unei cărţi care se numește: Lătrînd la lună (de Aureliu Busuioc) Enciclopedia zmeilor (de Mircea Cărtărescu) Aproape (de Grigore Vieru) De la verde pîn’ la verde (de Ion Druţă) Ghidul nesimţitului (de Radu Paraschivescu) Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (de Florina Ilis) Arca lui Noe (de Nicolae Manolescu) Arca lui Noe (de Ionel Teodoreanu) Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent (de GeorgeCălinescu) O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (de MihaiCimpoi)3. Alcătuiește o listă de pelicule cinematografice pe care le-ai vizionat. Referindu-te la filmele turnate după opere literare sau inspirate din cărţ i, alege varianta preferată; argumentează-ţi alegerea: prefer să citesc cartea și apoi să vizionez filmul; dacă vizionez filmul și mă impresionează, sînt interesat(ă) să citesccartea; după ce am citit cartea, sînt interesat(ă) să vizionez filmul; dacă am citit cartea, nu mai sînt interesat(ă) să vizionez filmul; dacă am vizionat filmul, nu mai sînt interesat(ă) să citesc cartea.1. Elaborează un discurs de 4-5 minute în baza citatului, utilizîndcuvintele-cheie. Ţine apoi discursul în faţa colegilor și ascultăaprecierea lor.Locul unde ne ducem să căpătăm cunoștinţe sînt înseși cărţile!Depinde de ceea ce citim după ce tot felul de profesori și-au dat silinţapentru noi. Adevărata Universitate a zilelor noastre este o bibliotecă.Thomas CARLYLE2. Imaginează-ţi un schimb de mesaje electronice (e-mailuri) întreun scriitor consacrat și un debutant (operează cu nume și titluriinventate): debutantul i-a transmis maestrului un manuscris și seinteresează de soarta lui. Maestrul îl încurajează și îi promite să-icitească lucrarea în curînd. Scrie textul acestor mesaje.OP ŢI ONAL3. Studiază Agenda cititorului și generalizează-ţi experienţa de cititor. Formulează, într-un text coerent, un răspuns clar la întrebarea:Cum reușești să treci de la ipostaza de consumator al textelor literarela cea de interpret?14
2LITERATURA {I CULTURA CA SEMNEDISTINCTIVE ALE UMANULUIMotto:Cultura este împlinirea chemării noastre omeneşti.Mihai EMINESCU1. Citește mottoul temei și explică-i sensul.2. Identifică problema comună în fragmentele ce urmează și precizează: ideile pe care le împărtășești; ideile asupra cărora ai dori să reflectezi.ACEinitioESTE CULT UR A ?Prin cultura unui popor pricepem suma întregiisale vieţi spirituale; aspiraţiunile și făptuirile sale înartă și știinţă, în modurile și obișnuinţele sale și gradul de cultură al poporului se măsoară poate dupănumărul și valoarea productelor vieţii spirituale.Cultura publică sau naţ ională consistă dinniște elemente foarte importante, care nu sîntopera oamenilor singuratici, ci-s comune absoluttuturor; acestea-s elemente ale spiritului poporului, pe care, comparîndu-l cu alte spirite ale popoarelor, îl numim cult. Precum sînt de exemplumoravuri, religiuni, maniere de a privi lumea, șiîndeosebi limba, care-i agenda tuturor acestora;un popor poate poseda o limbă foarte dezvoltată,BAbD E SPR Ecultă în sensul cel mai înalt; ea va fi semnul șitestimoniul cum că naţiunea este cultă.Cultură se numește înainte de toate o anumită stare și grad de dezvoltare a inteligenţei.o împletire a sufletului cu așa fel de obiecte alecunoștinţei care trec peste treburile vieţii cele nemijlocite și naturale. după aceea noţiunea culturii mai înseamnă și un mod anumit al acţ iunii,conduitei și al manierelor; cu deosebire ceremde la un om cult; cultura e privită ca un izvordeosebit al moralităţii și ca un motiv propriu alsimţămintelor, totodată ea are multe în privireaîmplinirii chemării noastre omenești.Mihai EMINESCUCULT UR A M IN O RĂ Ș I C U LT U R A M AJ OR ĂFilozofia contemporană face o deosebire întreculturile „minore” și culturile „majore”. Culturileminore poartă și numele de culturi „etnografice”,iar culturile majore sînt denumite și culturi „monumentale”.Cultura minoră are ceva asemănător custructurile autonome ale copilăriei omenești. Iarcultura majoră are ceva asemănător cu structurile autonome ale maturităţii omenești.Astfel, cultura minoră este o cultură creatăprin prisma structurilor copilărești ale omului, șica atare ea poate să dăinuiască, să se perpetuezeindefinit. La fel, cultura majoră nu este vîrsta ine-vitabilă a maturităţii unui pretins organism cultural suprapus omului; o cultură majoră este numaicreată prin dorurile și virtuţile maturităţii omului.Prin încercările sale revelatorii, omul devineînsă creator, și anume creator de cultură în genere. Facem de aici o deducţie a condiţiilor culturii,aducînd însă dimensiunile existenţiale ale omului. Cultura, în această perspectivă, nu este un luxpe care și-l permite omul ca podoabă, care poatesă fie sau nu. Cultura rezultă din specificitateaexistenţei umane ca atare, care este existenţă înmister și pentru revelare.Lucian BLAGA15
IARS COLLABORANDIAgenda cititorului CULTURĂ totalitatea facultăţilorspirituale deţinuteprintr-un efort conştient:se ocupă de cultura lui; bagaj de cunoştinţe variate în diverse domenii; nivel avansat de dezvoltare intelectuală; ansamblu al aspectelorintelectuale ale uneicivilizaţii. UMANITATE ansamblu de calităţispecifice naturii umane; omenie, bunătate. VALOARE ceea ce face ca o persoană să fie demnă de preţuire, de stimă etc., dinpunct de vedere moral,intelectual, profesional; importanţă, merit; persoană înzestrată cuînsuşiri deosebite; scală de valori, ierarhiavalorilor, judecată devaloare. MONOCULTURAL,care atestă manifestăriaparţinînd unei singureculturi. MULTICULTURAL,care conţine, relevă maimulte culturi distincte. INTERCULTURAL, carepresupune interrelaţionarea manifestărilormai multorculturi.3. Formaţi două echipe și prezentaţi conceptul despre cultură a
MANUAL PENTRU CLASA A X-A. C U P R I N SCUPRINS Modulul I LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN SPAŢIUL CULTURII. DEVENIREA CITITORULUI . Limba scrisă se poate asemăna cu hărţile unui atlas geografic: ele dau mai puţin decît poate prinde ochiul în natură, căci în ele lipsește
Clasa a IIIa/Clasa a IVa Nivel Starters-Movers Clasa a Va/Clasa a VIa Nivel A1-A1 Clasa a VII-a/ Clasa a VIII-a Nivel A2-A2 Clasa a IX-a /Clasa a X-a Nivel B1-B2 Clasa a XI-a/ Clasa a XII-a B2-C1 REGULAMENT DE ORGANIZARE I. Prezentare generală 1. Partici
O sută de exerciții într-o UNITATE: LIMBA ROMÂNĂ Fișe de lucru pentru clasa a VI-a MANUAL: Limba și literatura română, Manual pentru clasa a VI-a, Mariana Norel, Petru Bucurenciu, Mihaela Dragu, Editura Didactică și Pedagogică S.A., București, 2018 Competențe specifice: 1.2.
Manual pentru clasa a X-a X. ARGUMENT Alcătuirea manualului de limba şi literatura română pentru clasa a X-a s-a realizat în funcţie de câteva criterii, asupra cărora programa insistă cu deosebire: accesibilitate, atractivitate şi valoare. Deşi majoritatea textelor literare selectate aparţin autorilor
MANUAL DE UTILIZARE KIT PENTRU ASAMBLARE REGULATOR DE TURAȚIE PENTRU MOTOARE CU CURENT CONTINUU Cod produs: 196460 Acest modul serveşte pentru reglarea continuă a luminozităţii becurilor incandescente sau pentru reglarea turaţiei mini-maşinilor de găurit şi a altor motoare cu curent continuu. Domeniul de reglare se întinde de la 0 la 100%.
LINQ - Language Integrated Query 05.01.2014 Ioan Asiminoaei Tipurile anonime sunt foarte des utilizate in operatorii Select sau SelectMany. Daca nu ar exista aceste tipuri ar trebui sa construim cate o clasa pentru fiecare expresie pe care dorim sa o folosim. Vezi ex cu clasa TipAnonim. Query Expressions - expresii pentru creare cereri
dr.Marius Ioana pentru „Câteva Vorbe”și pentru încurajări! Aş mai mulţumi cuiva: Tatălui meu Leontin-Terentie (zis Lentu Tonului) şi mamei mele Elisaveta (Vetuţa) pentru modul cum m-au crescut şi mi-au înţeles dorinţa de carte. Mamei, în special, îi mulţumesc pentru pânza ţesută şi pentru
BUN VENIT ÎN CLASA A V-A ! Vei cunoaște prin acest manual cărți despre copii minunați, care nu renunță la visele lor, deși întâmpină multe piedici, despre lumi fantastice, povești amuzante care vor aduce buna dispoziție în clasă. Îi vom cunoaște pe Harriet, pe Apolodor, pe Heracle, pe MUP, pe Wilbur și pe Eugenița.
Artificial Intelligence (AI) is a Cognitive Science and the history of its evolution suggests that it has grown out of the knowledge derived from disciplines such as Science, Mathematics, Philosophy, Sociology, Computing and others. Hence, it is fair for any education system to recognize the importance of integrating AI Readiness to maximize learning across other disciplines. AI is being .
